Alegătorii români pot influența, prin votul lor, procesul decizional european din următorii patru ani. Semnificația scrutinului de mâine este însă mult mai profundă.

Alegerile pentru Parlamentul European au, anul acesta, o importanță aparte, la finalul unei crize economice abrupte care a zguduit din temelii încrederea în valorile și idealurile pe care a fost clădit blocul comunitar. Dincolo de simbolistica acestui scrutin, alegerile, care au început pe 22 mai și se încheie mâine, ocupă un rol central în mecanismul european și au, în practică, efecte deloc de neglijat.

1. Mai întâi de toate, Parlamentul European este singura instituție europeană aleasă prin votul direct al cetățenilor din țările comunitare. Altfel spus, românii au mâine un cuvânt de spus în tot ceea ce înseamnă, ulterior, procesul decizional la nivelul UE, în legislativul european fiind adoptate directive importante, cu impact dintr-un colț în altul al Europei. O astfel de lege a fost, de exemplu, suspendarea tarifelor de roaming în spațiul comunitar. De rezultatul votului depinde și culoarea politică a viitoarei conduceri a Comisiei Europene, președintele acesteia fiind ales prin vot în plenul Parlamentului European. Germania a dat de înțeles însă că viitorul șef al executivului comunitar ar putea fi unul de compromis, agreat de principalele grupuri politice din legislativul european.

2. Participarea la votul de duminică este în egală măsură importantă pentru stăvilirea valului de euroscepticism și extremism care mătură Europa. Criza economică și migrația acutizată în contextul recesiunii au hrănit sentimentele radicale de care profită acum populiștii. În Olanda însă, țară care, alături de Marea Britanie, a deschis joi alegerile europene, partidul extremistului Geert Wilders a suferit o înfrângere zdrobitoare, în pofida sondajelor anterioare care îl plasau pe locuri fruntașe. De remarcat că o parte din actualul discurs extremist este îndreptat, așa cum este cazul în Marea Britanie, și împotriva românilor.

3. Lupta dintre populari și socialiști, principalele două familii politice din Parlamentul European. Actualele sondaje de opinie îi dau pe populari drept câștigători ai alegerilor europene (217 locuri) și, cel mai probabil, candidatul lor, Jean-Claude Juncker, va fi cel care îi va succeda lui Jose Manuel Barroso în fruntea Comisiei Europene. Lupta este însă strânsă, socialiștii, al căror candidat este germanul Martin Schulz, fiind creditați cu 201 locuri.

Martin Schulz este candidatul socialiștilor europeni pentru conducerea Comisiei Europene FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Jean Claude Juncker este candidatul PPE pentru conducerea Comisiei Europene FOTO: AGERPRES

4. Parcursul pro-european al Republicii Moldova este, de asemenea, una din mizele acestor alegeri. Un legislativ european cu o pondere extremistă și eurosceptică crescută ar putea ridica obstacole procesului de extindere a Uniunii Europene, mai ales în actualul context al crizei ucrainene și dată fiind afinitatea acestor formațiuni radicale pentru Rusia. Mai mult, socialiștii europeni au emis recent, prin vocea liderului Martin Schulz, poziții lipsite de fermitate față de agresiunea rusă în Crimeea și eventuale sancțiuni dure împotriva Moscovei, ceea ce s-ar putea traduce ulterior în poziții șovăielnice față de integrarea europeană a Republicii Moldova căreia Rusia i se opune ferm.

5. Sprijinul UE pentru lupta anticorupție și statul de drept. Oficialii europeni au jucat un rol deosebit de important împotriva asaltului USL asupra statului de drept din vara lui 2012. Astfel, intervențiile președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, ale comisarului european pentru Justiție, Viviane Reding și ale cancelarului german, Angela Merkel, membri ai familiei europene a Partidului Popular European (PPE) din vara lui 2012 au contribuit la restaurarea regulilor democratice după abuzurile USL din timpul campaniei de suspendare a președintelui Băsescu.

6. Consolidarea poziției pro-europene. Potrivit unui Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în urmă cu două săptămâni, românii sunt cetățenii Uniunii Europene care au cea mai mare încredere în Uniune: 58% dintre respondenți. Potrivit acestui sondaj Eurobarometru, 59% dintre europeni mai degrabă nu au încredere în UE, în timp ce 32% mai degrabă au încredere în Uniune.

7.Clarificarea raportului de forțe pe partea Dreaptă, în plan intern. În fața unei Stângi unite, principalele partide de dreapta, PNL, PDL și PMP, își dispută nu doar rolul de principal partid de dreapta, dar și de lider al Opoziției. Cel mai probabil, liberalii vor obține cel de-al doilea scor, după alianța electorală PSDPC- UNPR. Miza este atingerea unui scor cât mai apropiat de 20%, în caz contrar, liderul PNL, Crin Antonescu, promițând că va demisiona din funcția de președinte al partidului, lucru ce va genera un cutremur în partid. În ceea ce îi privește pe democrat-liberali, aceștia trebuie să demonstreze că nu i-a afectat plecarea unui număr semnificativ de parlamentari prin înființarea Partidului Mișcarea Populară și faptul că numeroși primari și-au anunțat susținerea pentru partidul susținut de președintele Traian Băsescu. În ceea ce privește Partidul Mișcarea Populară, acesta trebuie să confirme scorul din sondaje care dă partidul condus de Eugen Tomac cu scoruri cuprinse între 9 și 11%. Mobilizarea la vot a filialelor partidului și prezența la vot va juca un rol important în determinarea scorului pe care partidele de dreapta îl vor obține.

8. Orice absență de la vot pentru Dreapta este un vot pentru Victor Ponta la prezidențiale. Președintele PSD a afirmat că își va anunța o eventuală candidatură la prezidențiale după alegerile europarlamentare. Obținerea unui scor semnificativ sub 40% pentru alianța PSD-UNP R - P C , pe fondul unei mobilizări a electoratului de partidelor de dreapta, ar reprezenta un pas în spate pentru anunțarea candidaturii lui Victor Ponta la prezidențiale, dar mai ales pentru șansele sale de a deveni succesorul lui Traian Băsescu la Cotroceni.

9. Pe lista partidelor pentru Parlamentul European se află și europarlamentari în funcție care au avut performanțe în actualul mandat, dar și nume noi, care ar reprezenta onorabil România.

10. Absenteismul ajută PSD și nu contribuie la primenirea clasei politice. În contextul în care PSD are cea mai bună organizare de partid, absenteismul nu îi afectează pe socialdemocrați, ci partidele de Dreapta, cu organizații mai slabe. Dacă acestea nu se vor mobiliza la vot, PSD va avea un scor și mai mare.

Editorialiștii EVZ merg la vot

Simona Ionescu: Votez pentru ca năravurile comuniste să poarte cătușe

Nu merg duminică la vot convinsă că vor ieși învingători oamenii pe care-i cred în stare sămi reprezinte cel mai bine interesele. N-am făcut-o niciodată în ultimii 25 de ani, atunci când țara a fost chemată la urne. M-am dus fiindcă e dreptul meu, fiindcă vreau să arăt că îmi pasă, că sunt responsabilă de ceea ce trăiesc zi de zi, fiindcă vreau să am dreptul să mă revolt atât împotriva celor pe care i-am votat, cât și împotriva celor pe care nu i-am votat.

Merg la vot pentru că în decembrie 1989 au murit oameni pentru Libertate. Au murit ca să ne lase moștenire nouă dreptul de a avea opțiuni. Amintiți-vă că de la ei am învățat că trebuie să ai voință ca să-ți iei rația de libertate, că trebuie să faci ceva ca să-ți schimbi viața. N-am iluzia că politicienii noștri vor face minuni și ne vor oferi bunăstare.

Nu, n-am iluzia asta. Dar nici nu cred că un embargou al românilor ar însemna ceva, ar schimba ceva. Dacă ar fi avut efect, l-ar fi aplicat vreo democrație solidă din lume.

Azi mă duc să votez european: niște principii, niște idei și niște fapte care m-au convins că năravurile comuniste pot purta cătușe.

Silviu Sergiu: Aveți pe cine alege. Eu votez cu Angela Merkel

Mă voi duce la vot, pentru că, oricât de goale de conținut ar putea părea cuvintele următoare, votul este cel mai important instrument de presiune a societății asupra clasei politice. În cazul alegerilor europene, acest lucru este evident. Nevoia de a nu trimite la Bruxelles politicieni provinciali, pentru a nu afecta imaginea României, a constrâns partidele să fie atente cu numele pe care le-au propus pe liste.

Bătălia a fost în mare parte câștigată de politicieni cu reale calități de europarlamentar. Dacă veți trece în revistă candidații, veți găsi multe opțiuni atractive. Mă voi duce la vot pentru că încurajarea absenteismului este o dovadă de inconștiență, mai ales într-o perioadă în care, în România, neparticiparea la viața politică a cetății a căpătat proporții alarmante și afectează calitatea democrației autohtone.

Boicotul nu e o soluție pentru primenirea clasei politice, ci implicarea. Printr-o prezență mare la urne, politicienii de calitate sunt încurajați să infiltreze sistemul politic putred şi să-l schimbe din interior, chiar dacă într-un ritm mult prea lent pentru așteptările noastre. Voi vota cu un partid de dreapta, pentru ca popularii Angelei Merkel să iasă învingători din bătălia cu socialiștii lui Duicu sau Mazăre.

Paul Ciocoiu: Nu v-a convins Europa? Uitați-vă peste graniță!

Pentru cei ca mine, educați și formați profesional după Revoluție, Europa a fost un ideal, o ușă inițial întredeschisă și apoi dată de perete spre o lume complet nouă. Putem călători, munci și studia oriunde în celelalte 27 de țări comunitare, din Laponia până în Azore și din Scoția până în Creta. Să știi că votul tău poate propulsa acest mecanism politico-economic unic în lume e lucru mare, să conștientizezi că alegerea ta contează în acest amestec cultural este un avantaj net.

Un vot în minus în România poate fi un vot în plus peste Canalul Mânecii, unde populiștii tună și fulgeră împotriva românilor. Un vot în plus aici poate sancționa discursul ieftin și aberant al celor care caută drumul mai scurt spre scaunul de europarlamentar, în loc să aducă în dezbatere idei care să ajute la consolidarea mult încercatului proiect european. Să mergi la urne mâine poate avea impact peste Prut, acolo unde propaganda Moscovei, susținută în Occident de aceiași eurosceptici neputincioși, caută să înăbușe speranța europeană a semenilor noștri. Și, dacă nu sunteți convinși, uitați-vă la nord și la est de granițele noastre pentru a vedea care este alternativa la Europa.

Într-adevăr, Europa a venit cu niște costuri și poate vor mai fi altele. Ne trebuie timp pentru a accepta regulile. Beneficiile sunt însă vizibile și superioare. Cine nu le vede nu știe doar să profite de ele.

Adrian Pătrușscă: Ecuația alegerilor: Scârba votează cu Ponta și PSD!

Colosul PSD își va mobiliza exemplar electoratul. Cu găleți, brichete, pungi cu mălai, sau amețindu-l doar cu promisiuni. Las’ că alegătorul PSD e și cel mai ușor de cumpărat și amețit: sărac, neinformat, puțin instruit, este grupul social perfect pentru a fi transformat în gloată, încolonat și adus la urne. Pe partea dreaptă, celelalte partide gâfâie să-și aducă la vot alegătorii. Acolo, ca niște mine antipersonal, s-au cuibărit Scârba, Lehamitea, Indolența, Sictirul existențial.

Absenteismul favorizează partidul cel mai puternic și lovește cel mai cumplit în formațiunile mici. În plus, voturile pentru partidele care nu trec pragul se redistribuie cu precădere partidelor mari.

Ponta este disperat ca PSD să realizeze duminică un scor zdrobitor, de peste 40%. Altminteri, poziția lui s-ar clătina. Ar deveni vulnerabilă. Așadar:

- orice absență de la alegeri este un vot pentru Ponta și PSD;

- orice vot anulat este un vot pentru Ponta și PSD; - orice vot pentru un partid care nu trece pragul electoral e un vot pentru Ponta și PSD.

E simplu: Scârba, Lehamitea, Indolența și Sictirul Existențial votează cu Ponta și PSD.