Singurii producători certificaţi că produc legume ecologice din partea de vest a judeţului Timiş locuiesc în comuna Cenad şi îşi expediază morcovii şi pătrunjeii biologici cu poşta rapidă, în toate colţurile ţării.

De cinci ani, Ştefan şi Rita Nagy sunt singurii agricultori din zonă care aprovizionează pieţele din judeţ cu produse 100% naturale. La început, povesteşte fermierul, nimeni nu dădea mare brânză pe morcovii lui ecologici şi-i vindea en-gros cui apuca. Acum vestea că zarzavaturile lui sunt pure a depăşit cererea din Timiş.

De două ori pe lună, familia Nagy împachetează 50 de kilograme de morcovi bio şi îi expediază prin curierat rapid la Cluj-Napoca. "Familia respectivă urmează un tratament naturist şi au nevoie de morcovi. Până să dea de mine, mi-au povestit că mergeau o dată pe lună la o piaţă în Budapesta şi cumpărau de acolo. Nu făceau morcovii cât transportul. Noi am încercat expedierea lor prin curierat rapid şi merge. Aşa procedăm de câteva luni bune. Ei sunt mulţumiţi că primesc produsele de care au nevoie, noi că vindem marfa. Sper, totuşi, că nu va mai trece mult timp până când tot mai mulţi români vor dori să consume produse naturale şi că se vor regăsi în toate magazinele", a declarat Ştefan Nagy.

Deşi produce de un cincinal legume şi zarzavaturi bio, familia Nagy nu se poate lăuda cu o piaţă de desfacere încă. Totuşi, nimeni din casă nu se gândeşte să abandoneze afacerea cu produse de grădină, pentru că, cred soţii Nagy, aici e viitorul. Pentru a avea success, ei pregătesc în aceste zile iernatul pătrunjeilor. Fiecare rădăcină este atent curăţată, iar frunzele uscate detaşate. Agricultor din întâmplare

Ştefan Nagy povesteşte că a ajuns să fie agricultor "cu acte în regulă" în urmă cu 14 ani, după ani de zile lucraţi în fabrică. S-a apucat de agricultură cu exemplul părinţilor care orice plante au crescut au făcut-o natural, cu îngrăşăminte de la animalele din ogradă. Chiar dacă a procedat la fel şi nu a pus niciodată chimicale pe pământul cultivart, în 2006, Nagy a înţeles că pentru a face o afacere din activitatea de agricultor îi trebuie certificarea bio. "Simt că şi în România începe să se pună accentul tot mai mult pe mâncarea cât mai naturală, de aceea am văzut perspectivele unei afaceri. Nu îmi pare rău că am făcut acest pas", spune bărbatul. Soţia lui povesteşte că inginerul agronom care a inspectat ferma lor în vederea certificării a petrecut o zi întreagă numărând şi privind insectele care mişunau pe câmp şi deasupra lui. "În felul acesta şi-a făcut o primă impresie că pământul nu a fost tratat chimic", cochide Rita Nagy.

"E muncă fizică integral"

Familia Nagy cultivă acum două hectare şi jumătate cu legume şi zarzavaturi - morcovi, pătrunjel, ceapă, usturoi şi cartofi timpurii, iar pe lângă acestea şi cereale (grâu, ovăz şi porumb). După primii ani în care nu prea avea cui să îşi vândă marfa, acum Rita şi Ştefan Nagy aprovizionează un magazin cu produse alimentare bio din Timişoara şi, de două ori pe săptămână, pieţele din oraş. Când vorbeşte despre profitabilitatea afacerii, Ştefan Nagy se declară mulţumit. "Singurul utilaj pe care îl folosim este un tractor, cu care pregătim terenul înainte de a cultiva zarzavaturile. Restul, este muncă fizică integral. La noi lucrează toată familia, soţia şi tatăl meu, dar şi copiii când vin acasă. Se munceşte mai mult decât în cazul legumelor convenţionale, dar şi calitatea este alta. Mă voi declara extrem de mulţumit atunci când voi reuşi să vând produsele mele la marile supermarketuri din judeţ. Acest lucru ar însemna că oamenii vor fi mult mai atenţi la calitatea produselor pe care le consumă", a declarat agricultorul. INOVAŢIE Sistem de abonaţi

• În judeţul Timiş, agricultura "curată" este susţinută prin programul ASAT - Asociaţia pentru Sprijinirea Agriculturii Ţărăneşti.
• Prin intermediul acestui ONG, care a preluat un model francez, mai mulţi producători de legume, lactate, miere şi ouă din judeţ îşi vând produsele în cadrul unei reţele de abonaţi. Numărul acestora din urmă e de ordinul sutelor, iar recent modelul a fost implementat şi în Arad.
• Ca să devină furnizori, ţăranii certifică faptul că nu folosesc îngrăşăminte chimice sau pesticide, chiar dacă nu deţin o certificare ecologică de la autorităţi, iar cumpărătorii pot verifica personal, prin vizite la ferme, cum sunt produse alimentele pe care le cumpără.

ÎN CIFRE Agricultura ecologică în judeţul Timiş

• Potrivit şefului Direcţiei agricole Timiş, Tiberiu Lelescu, în judeţ există 89 de producători certificaţi că fac agricultură ecologică.
• Per total, se cultivă 16.347 de hectare cu agricultură ecologică.

• Doar patru producători sunt certificaţi pentru legume şi zarzavaturi, iar aceştia ocupă o suprafaţă de 11 hectare.
• Cea mai mare suprafaţă e cultivată cu grâu, 2.245 de hectare (17 producători), porumb, 2.105 hectare (15 producători), floarea soarelui, 973 hectare (12 producători), rapiţă, 388 hectare (6 producători), masă verde, 178 hectare (4 producători), lucernă 176 hectare, (4 producători), ridiche neagră, 282 hectare (3 producători), vie 87 hectare (4 producători), livezi 264 hectare ( 4 producători), fâneţe 110 hectare (6 producători).