Afirmații controversate ale ambasadorului Germaniei la Chișinău despre limba română și unirea cu România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O declarație recentă a ambasadorului Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a stârnit valuri de reacții în spațiul public. Diplomatul german a sugerat că existența unei singure limbi comune pentru cele două maluri ale Prutului este un subiect asupra căruia cetățenii pot avea viziuni diferite.

Solicitat să își exprime punctul de vedere cu privire la o eventuală reunificare dintre Republica Moldova și România, în contextul unor afirmații anterioare ale președintei Maia Sandu, Hubert Knirsch a subliniat că un astfel de pas depinde în totalitate de voința cetățenilor.

„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României, sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta.”

sursa: Facebook

Afirmații controversate ale ambasadorului Germaniei la Chișinău despre limba română și unirea cu România

Disputa din spațiul public a fost declanșată în momentul în care diplomatul a analizat afirmația conform căreia România și Republica Moldova au o limbă comună și împart aceeași moștenire culturală și spirituală. Ambasadorul german a nuanțat această realitate, argumentând prin prisma diversității de opinii.

„Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite.”

Reacții dure din partea istoricilor și comunității științifice

Poziția exprimată de Hubert Knirsch a atras imediat critici aspre din partea comunității academice, a istoricilor și a comentatorilor politici. Aceștia au acuzat o tentativă de relativizare a unui adevăr științific consolidat și recunoscut oficial de instituțiile de specialitate din ambele state.

Vocile critice au readus în atenție Hotărârea nr. 73 din 9 septembrie 1994 a Academiei de Științe a Moldovei. Acest document oficial stabilește clar că denumirea corectă a limbii literare este limba română. Instituția academică a stipulat la acea vreme că separarea artificială dintre limba română și limba moldovenească a fost dictată exclusiv de interese politice, fiind lipsită de orice fundamentare lingvistică.

Cine este diplomatul Hubert Knirsch

Hubert Knirsch este un diplomat german de carieră, având o experiență de peste 30 de ani în cadrul serviciului diplomatic al Republicii Federale Germania. Înainte de a prelua misiunea diplomatică la Chișinău, el a activat ca ambasador în Georgia. De asemenea, parcursul său profesional include funcții de conducere în ambasadele Germaniei din Moscova, Washington și Varșovia, dar și activități în Ministerul Federal de Externe și în Cancelaria Federală de la Berlin.

Sensibilitatea identitară de la Chișinău

Problematica identității naționale și denumirea oficială a limbii vorbite rămân printre cele mai volatile subiecte din societatea de peste Prut. Deși cadrul legislativ, hotărârile Curții Constituționale și deciziile Academiei de Științe a Moldovei au consfințit statutul limbii române, ideea unei identități moldovenești complet separate este promovată în continuare de anumite forțe politice și curente de opinie, generând periodic tensiuni majore în spațiul public.