Serviciul Român de Informații (SRI) a desecretizat o serie de documente istorice referitoare la dispariția, în februarie 1938, a lui Theodor Hrisanfovici Butenko, consilier al Legației URSS la București. Setul de materiale cuprinde note, corespondență oficială, articole din presa vremii – inclusiv cele cenzurate – și traduceri ale presei internaționale, toate ilustrând tensiunile politice din perioada interbelică și riscul declanșării unui conflict diplomatic de proporție.

Documente secrete din 1938, scoase la lumină de SRI

Potrivit specialiștilor SRI, dosarul redeschide un episod sensibil din istoria intelligence-ului românesc, într-un context geopolitic extrem de complicat.

Dispariția subită a înaltului diplomat sovietic a generat suspiciuni, acuze reciproce și speculații internaționale care, potrivit unei evaluări ulterioare, ar fi putut escalada într-un conflict similar atentatului de la Sarajevo din 1914.

Un diplomat sovietic dispare în condiții suspecte

Pe 6 februarie 1938, Theodor Butenko, la acel moment cel mai înalt reprezentant diplomatic sovietic în România, a dispărut fără urmă. Situația a alarmat autoritățile române, care au notificat imediat Ministerul de Externe, Ministerul de Interne și procurorul general. Ancheta a fost declanșată prompt, fiind luate în calcul mai multe ipoteze, arată documentele desecretizate de SRI.

Versiunea oficială a sovietică, promovată și de oficina TASS și de ziarul Pravda, susținea că Butenko a fost răpit sau asasinat de legionari sau de „membri ai formațiunilor de extremă dreaptă din România. În același timp, Siguranța română suspecta o posibilă implicare a GPU (Direcția Politică Generală a NKVD), având în vedere prezența în capitală a unor agenți ai serviciilor sovietice specializați în astfel de operațiuni.

SRI: Propagandă sovietică a acuzat România de complicitate

Evenimentul a avut loc pe fondul unei răciri accentuate a relațiilor româno-sovietice, generate, printre altele, demiterea lui Nicolae Titulescu și instalarea guvernului condus de Octavian Goga. Dispariția lui Butenko a oferit Moscovei pretextul ideal pentru a declanșa o campanie de presiune diplomatică și propagandistică asupra Bucureștiului. Maxim Litvinov, comisarul sovietic pentru afaceri externe, a cerut public "eliberarea" diplomatului, în timp ce propagandă sovietică a acuzat România de complicitate, arată documentele publicate de SRI.

În paralel, presa românească a speculat intens pe marginea incidentului, vehiculând ipoteze privind o plecare clandestină a lui Butenko cu un vas sovietic din portul Constanța sau sub identitatea unui pilot militar. Aceste speculații au iritat profundă diplomația sovietică, generând proteste oficiale și amplificând tensiunea bilaterală.

Reapariția spectaculoasă a diplomatului, la Roma

După câteva săptămâni de incertitudine, Butenko a reapărut în mod spectaculos la Roma. Ziarul italian „Giornale d'Italia” a publicat un interviu cu el, în care diplomatul susținea că a fugit voluntar din România pentru a evita o tentativă de răpire sau asasinat orchestrate de membrii ai GPU. Ulterior, acesta a adresat-o scrisoare regelui Carol al II-lea și a publicat o serie de materiale în care condamna dur regimul sovietic și devoala metodele represive ale aparatului de stat, inclusiv cele utilizate în cadrul reprezentanțelor diplomatice.

Reacțiile au fost diametral opuse: Moscova a declarat că Butenko este un impostor, în timp ce presa europeană l-a transformat într-un simbol al disidenței față de autoritarismul stalinist, conform documentelor SRI.

Investigații, cenzură și rețele informative activate

Documentele desecretizate acum, arată că la acel moment autoritățile române au activat rapid structurile de informații și rețelele de informații din cercurile diplomatice și ale ambasadelor străine din București. Una dintre ipotezele avansate era că Butenko fusese ucis de un rus alb, motivat de gelozie. Informațiile obținute ale punctelor de frontieră și ale autorității interne au fost atent analizate și centralizate.

Pentru a evita o deteriorare suplimentară a relațiilor cu URSS, autoritățile române au cenzurat o parte din articolele publicate în presa locală, unele dintre ele fiind păstrate în forma lor originală în arhiva SRI.

Un episod cu potențial de criză majoră

În evaluarea finală a Serviciului Român de Informații (SRI), "Afacerea Butenko" a reprezentat un moment critic în relațiile române-sovietice și un test major pentru structura de securitate ale statului.

Deși incidentul a fost gestionat cu prudență, profesionalism și, în unele cazuri, cu intuiție avangardistă – inclusiv prin utilizarea surselor deschise – o abordare greșită ar fi putut declanșa o criză internațională de proporții.