Oana Țoiu. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, România a abandonat prudența strategică în favoarea unei atitudini ofensive.
Expulzarea consulului rus de la Constanța și sesizarea Consiliului de Securitate al ONU după incidentul dronei prăbușite la Galați marchează o schimbare radicală de paradigmă la București. Dosarul relațiilor cu Rusia devine un subiect fierbinte.
La ONU, România a internaționalizat incidentul
Conform jurnaliștilor Dan Andronic și Mirel Curea, această ridicare a tonului diplomatic nu este doar o reacție la o violare de spațiu aerian, ci un instrument de presiune calculat. Există ipoteza că România, în coordonare cu partenerii NATO, forțează o „internaționalizare” a incidentelor de frontieră pentru a pune presiune pe Vladimir Putin în perspectiva unor negocieri de pace.
“Ridicarea tonului la nivel diplomatic între România și Rusia, care de fapt e NATO, este de fapt un mijloc de presiune. pus asupra lui Putin pentru a încheia mai repede o pace în Ucraina. Pentru că e pentru prima dată de la începutul conflictului în Ucraina când la nivelul Consiliului de Securitate al ONU se discută de o asemenea situație. Restul au fost tratate altfel, asta este primul incident care este tratat la nivel de conflict internațional. Deci de-aia am vrea să știm dacă am fost isterici sau a fost un eveniment util altora”, a spus jurnalistul EVZ Mirel Curea.
Competiția pentru resursele SUA
Analistul de relații internaționale, Ștefan Popescu avertizează însă că această „isterie diplomatică” de la ONU poate fi o sabie cu două tăișuri. În timp ce Polonia și țările Baltice sunt deja „la masa celor mari” (Grupul E5), România riscă să fie folosită ca laborator de testare. „Mesajele incoerente oferă rușilor posibilitatea de a ne ataca cu propriile noastre argumente. Dacă noi spunem că drona a fost deviată de apărarea ucraineană, rușii vor întreba imediat: atunci de ce o tratați ca pe o agresiune a Moscovei?”, explică expertul.
Ștefan Popescu: Fără îndoială că e (n.n. un asemenea eveniment) este util și unora și altora. (...) Acesta le-a servit și unor aliați pentru că suntem într-un mediu foarte competitiv pe flancul de est. Vedeți că Polonia și țările baltice caută să deplaseze atenția de la Marea Neagră tot mai mult și este o competiție. Pentru resursele Americii care sunt numai ale Americii, și ale Franței și ale Marii Britaniei, ale Germaniei și Olandei, care sunt tot mai puține, și cu tot mai puțină disponibilitate de a le dispersa pe un flanc atât de extins și atunci te duci în zona unde ai parteneri care sunt serioși, care pot să susțină agenda, care au obiectiv și în România mai puțin.
Comunicarea în vreme de criză
„Comunicarea strategică în perioade de criză este o componentă a securității naționale, nu un moft. Când președintele spune ceva, iar un general de la MApN are un ton de frică, încrederea cetățenilor se prăbușește”, avertizează în podcast, Dan Andronic.
Decizia de degradare a relațiilor diplomatice este un „șah” riscant. Deși România vrea să intre cu forța în tabăra celor care contează, lipsa unei vizite la nivel înalt la Washington și contractele de lobby indică o stare de îngrijorare profundă la nivelul Administrației Prezidențiale.
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
Recomandările noastre
