CCR a declarat neconstituțional modul de calcul al daunelor morale pentru victimele atacurilor animalelor sălbatice.
- Maria Dima
- 6 octombrie 2026, 18:23
Urși. Sursă foto: Wikimedia
- Cum erau stabilite daunele morale pentru victime
- CCR: Judecătorul trebuie să poată stabili despăgubirea în funcție de fiecare caz
- Obligația statului de a proteja dreptul la viață
- Legea nu făcea diferența între salariul brut și net
- CCR a constatat și încălcarea principiului nediscriminării
- Victimele au la dispoziție prevederile Codului civil
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, marți, că sunt neconstituționale dispozițiile din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic care stabilesc cuantumul daunelor morale acordate victimelor atacurilor animalelor sălbatice.
Potrivit unui comunicat al CCR, instanța constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 13^1 alin. (2) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 sunt neconstituționale.
Cum erau stabilite daunele morale pentru victime
Prevederile declarate neconstituționale stabileau căvaloarea daunelor morale era raportată la zilele de inactivitate și la salariul victimei.
„Daunele morale prevăzute la alin. (1) vor fi proporționale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporțională cu echivalentul salariului minim pe economie obținut de o persoană în activitate”, prevedea legea.
CCR a constatat că aceste dispoziții contravin art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, referitor la principiul legalității, art. 16 alin. (1) și (2), privind egalitatea în drepturi, precum și art. 22 alin. (1), referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică.
CCR: Judecătorul trebuie să poată stabili despăgubirea în funcție de fiecare caz
În ceea ce privește critica raportată la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, Curtea a arătat că dispozițiile Legii nr. 407/2006 limitau acordarea despăgubirilor pentru daune morale prin raportare la salariul în plată sau la salariul minim pe economie.

CCR. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
În cazul vătămării integrității corporale sau a sănătății, cuantumul era raportat la salariul victimei, iar în cazul decesului, la salariul minim pe economie.
CCR a explicat că această limitare nu îi lăsa judecătorului posibilitatea să analizeze, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz, cuantumul daunelor morale.
„Limitarea, prin dispozițiile de lege criticate, a cuantumului daunelor morale la salariul în plată avut/echivalentul salariului minim pe economie obținut de o persoană în activitate - fără a lăsa judecătorului posibilitatea să analizeze, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, cuantumul acestora - nu asigură victimei atacurilor animalelor sălbatice o reapariție adecvată a prejudiciului adus drepturilor nepatrimoniale și contravine însăși rațiunii acordării acestor despăgubiri și, implicit, art. 22 din Constituție”, a precizat CCR.
Obligația statului de a proteja dreptul la viață
Curtea a mai reținut că obligația pozitivă a statului de a proteja dreptul la viață, consacrat de art. 22 din Constituție și art. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, impune acordarea unor satisfacții echitabile pentru prejudiciul moral suferit de persoanele victime ale atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 407/2006.
„Or, acordarea daunelor morale în funcție de salariul în plată avut/echivalentul salariului minim pe economie obținut de o persoană în activitate nu constituie o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, prin natura lor daunele morale nefiind susceptibile de a fi calculate cu precizie”, au menționat judecătorii constituționali.
În aceste condiții, instanța judecătorească este cea care poate stabili, ținând cont de caracteristicile particulare ale fiecărui caz, existența și întinderea prejudiciului moral, precum și reparațiile juste, echitabile și rezonabile datorate.
Legea nu făcea diferența între salariul brut și net
CCR a stabilit că dispozițiile contestate sunt contrare și principiului constituțional al legalității, care impune redactarea actelor normative cu claritate, precizie și previzibilitate.
Curtea a constatat că legea nu făcea distincție între salariul net și salariul brut.
De asemenea, prevederile nu acopereau categoria persoanelor care realizează venituri impozabile, dar nu sunt salariate.
CCR a constatat și încălcarea principiului nediscriminării
Judecătorii constituționali au stabilit că dispozițiile criticate contravin și principiului nediscriminării.
CCR a avut în vedere faptul că suferințele psihice și fizice ale persoanelor victime ale atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 407/2006 erau raportate la salariul primit de fiecare dintre acestea.
Victimele au la dispoziție prevederile Codului civil
CCR a precizat că, în urma constatării neconstituționalității art. 13^1 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, victimele atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la lege au la dispoziție norma generală în materie, respectiv Codul civil.
„Ca efect al constatării neconstituționalității normei speciale - art.13 ind.1 alin.(2) din Legea nr.407/2006 -, victimele atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr.1 și 2 la lege, pentru o reapariție adecvată a prejudiciului adus drepturilor nepatrimoniale, au la dispoziție norma generală cuprinsă în cadrul general în materie, respectiv Codul civil”, a punctat CCR.