Sursa foto: Primăria municipiului Chișinău
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. A adopta un copil în Republica Moldova nu este doar un act juridic, este un drum presărat cu emoții, așteptări și, uneori, obstacole. Pentru mulți viitori părinți adoptivi, procedura pare un labirint, în care fiecare pas trebuie urmat cu atenție și răbdare. Iar în spatele fiecărui dosar stă o poveste, atât a copilului care așteaptă o familie, cât și a celor care își doresc să devină părinți.
În Republica Moldova, legea stabilește clar cine poate și cine nu poate adopta. Potențialii adoptatori trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fi împlinit 25 de ani și să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât copilul pe care vor să-l adopte. Fără a depăși o diferență de 48 de ani, cu unele excepții.
Adopție. Sursa foto: Pixabay
Problemele de sănătate grave, antecedentele penale, eschivarea de la obligațiile părintești sau lipsa garanțiilor morale și materiale sunt motive de respingere a cererii. Pentru cuplurile căsătorite, căsnicia trebuie să dureze cel puțin 3 ani.
În cazul străinilor sau apatrizilor, aceștia trebuie să aibă domiciliul în Republica Moldova de cel puțin 3 ani pentru a putea adopta pe cale națională. În caz contrar, procedura intră în regimul adopției internaționale.
Instituțiile implicate în proces
Primul pas începe la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, autoritatea centrală în domeniu. De asemenea, direcțiile teritoriale de asistență socială și protecție a familiei, precum și Consiliul Consultativ pentru Adopții, joacă un rol esențial.
Autoritățile teritoriale gestionează evidența copiilor adoptabili și a adoptatorilor. Pregătesc dosarele și pregătesc viitorii părinți. Consiliul Consultativ intervine mai ales în cazurile de adopție internațională, evaluând compatibilitatea și propunând soluții.
Adopția internațională
Copiii din Republica Moldova pot fi adoptați de persoane cu domiciliu în străinătate doar dacă legislația țării de destinație oferă aceleași garanții și protecții ca în cazul unei adopții naționale. Adoptatorii trebuie să colaboreze cu o organizație acreditată și înregistrată în Republica Moldova, care pregătește dosarul și facilitează procesul.
Fiecare cerere de adopție include datele personale ale adoptatorului. Motivele pentru adopție și disponibilitatea pentru copii cu nevoi speciale sau frați. Cererile naționale se depun la autoritatea tutelară teritorială, iar cele internaționale – la autoritatea centrală.
Se anexează acte precum: acte de identitate, certificate de stare civilă, certificat medical, dovezi privind veniturile, cazier judiciar. Pentru adopția internațională, un raport al autorității competente din statul adoptator.
Sursa foto: Arhivă/EVZ
Potrivirea adoptatorului cu copilul
Dacă actele sunt complete, urmează verificările legale și emiterea avizului de compatibilitate. Adoptatorul primește apoi un permis de vizită, iar numărul întâlnirilor cu copilul este stabilit de autoritatea tutelară și managerul de caz.
Pe durata procesului, copilul poate locui temporar cu familia adoptivă, dacă se consideră că acest lucru îi sprijină adaptarea.
Realitatea din Chișinău
În prezent, peste 80 de copii cu statut adoptabil din Chișinău așteaptă o familie. Primăria Chișinău precizează că 21 sunt din cupluri de frați, iar 20 sunt cu cerințe speciale.
Din ceilalți 15 copii, aflați în proces de adopție, opt sunt în așteptarea perfectării documentelor pentru adopție, iar nouă se află în serviciul de tutelă sau curatelă. Trei sunt încredințați adoptatorilor, iar cazurile în privința a patru copii se examinează în judecată.
În cazul în care nu a fost posibilă adopția unui copil până la împlinirea vârstei de 18 ani, statul își asumă să protejeze copilul și să-l ghideze treptat la trecerea spre o viață independentă.
