Actorul Horia Căciulescu s-a născut la 13 februarie 1922 și a jucat pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase“, interpretând numeroase roluri în piese şi scenete, mult apreciate de publicul vremii: ”Fără mănuşi”, „Revista 58” și „Un băiat iubeşte o fată”.

Horia Căciulescu a avut o carieră impresionantă

În octombrie 1965, el a urcat alături de colegii de la „Constantin Tănase“ scena de la Friedrichstadt Palast, în spectacolul „Revue der Liebe“ (Revista dragostei).

În cinematografie, marele actor a colaborat cu regizorii Aurel Miheleş şi Gheorghe Naghi, la ecranizarea piesei „Telegrame", scrisă de Caragiale şi realizată în anul 1959, sau cu Ion Popescu Gopo, la peliculele „O poveste obişnuită... o poveste ca-n basme" (1959, în care deţine rolul principal), „S-a furat o bombă" (1961) şi „Paşi spre lună" (1963).

În 1964, Căciulescu a interpretat rolul flaşnetarului în celebrul film „Titanic Vals", realizat de Paul Călinescu, o comedie ce adapta piesa omonimă de Tudor Muşatescu, în care apare alături de Grigore Vasiliu-Birlic, Coca Andronescu, Mihai Fotino.

A fost împușcat mortal pe stradă

Totul s-a schimbat la 180 de grade în seara zilei de 24 decembrie 1989. Actorul se deplasa cu mașina spre Palatul Telefoanelor, de unde se spune că dorea să sune în străinătate la nişte cunoştinţe. Când a ajuns pe strada Constantin Mille a fost somat de către doi soldaţi să se oprească. El nu a auzit somaţia din cauza zgomotului și a fost împușcat mortal.

Actorul a fost înmormântat în Cimitirul Eroilor Revoluţiei din Bucureşti. Problema este că nimeni nu a fost acuzat sau tras la răspundere nici în ziua de azi.

Kara Jouli (fostă Gavriliuc), martor al tragediei, a povestit ce s-a întâmplat în seara în care a murit marele actor. Aceasta a spus că Horia Căciulescu a murit pe loc și că ea a fost grav rănită. Ea a declarat că actorul avea o gaură în cap din care se prelingea sânge.

Horia Căciulescu avea o gaură în cap

„Maşina noastră s-a oprit brusc. Uitându-mă în sus, prin parbriz, am putut vedea urme de cartuşe trasoare, care desemnau nişte traiectorii luminoase, deasupra maşinii noastre şi mai sus. Imediat am apucat să spun se trage. Gestul următor a fost de a-mi lua capul între mâini şi m-am ghemuit în faţa către bord.

S-au auzit nişte bubuituri de arme, după care s-a făcut linişte. Când am ridicat capul am constatat că eram rănită la tibia dreaptă foarte grav şi i-am spus sorei mele că fusesem împuşcată. Apreciez că era ora 2030-2100. Vica sora mea mi-a răspuns că şi ea fusese împuşcată. L-am văzut pe Horia cu capul căzut pe volan şi având o gaură în cap, între sprâncene, puţin mai sus, din care se prelingea sânge de culoare închisă.

Imediat s-au aprins două faruri şi cineva a strigat la noi să ieşim din maşină cu mâinile sus şi să aruncam armamentul. Ne-am conformat somaţiei în sensul că am ieşit din maşină cu mâinile sus. Doi militari în termen au venit şi ne-au percheziţionat şi au constatat că nu avem armament.

Totodată au mai constatat că şoferul autoturismului era mort. … am fost conduse în interiorul Palatului telefoanelor într-o încăpere lungă unde pe jos erau întinşi mai mulţi bărbaţi, întinşi pe burtă, legaţi cu mâinile la spate, precum şi de picioare. … În cazul meu fiind rănită grav a fost chemată salvarea care a venit după circa 15-20 minute...“, a spus martora.