Sursă foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Sistemul judiciar românesc este în doliu după moartea procurorului Marian Gherman, fost anchetator în cadrul DNA și DIICOT, considerat unul dintre membrii „vechii gărzi” formate în perioada Laurei Codruța Kövesi. Acesta s-a stins din viață la vârsta de doar 51 de ani.
„Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă profundul regret pentru încetarea din viață a domnului Ionel - Marian Gherman (…) și transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească!”, se menționează în comunicatul transmis de CSM.
Numele procurorului Marian Gherman a fost asociat cu unele dintre cele mai cunoscute dosare din ultimii ani, precum Carpatica, ASF–Rușanu sau Trifa, dar și cu investigații complexe de omor și fapte de corupție care au dominat mult timp atenția publică.
Cine este celebrul procuror
Procurorul Ionel-Marian Gherman, cunoscut pentru activitatea sa în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, s-a stins din viață la doar 51 de ani, în urma unei boli grave.
Într-un mesaj transmis luni, Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat regretul profund față de dispariția acestuia, evidențiind cariera sa remarcabilă și implicarea în numeroase anchete importante desfășurate de-a lungul a peste două decenii.
Trupul neînsuflețit al magistratului este depus la Capela Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Titan, situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 21A, sector 3, București.
A avut o carieră plină de controverse
Activitatea profesională a lui Marian Gherman a fost una intensă, marcată de dosare complexe și uneori controversate. A intrat în atenția publicului în anii 2000, după ce a instrumentat cazuri de crimă și corupție de mare impact, unele finalizate cu condamnări, altele cu achitări notabile.
Conform publicației brasovultau.ro, primul dosar care i-a adus notorietate a fost cel al uciderii unei casiere de la o casă de schimb valutar din București, în anul 1999. Ulterior, în 2004, a coordonat ancheta privind asasinarea unui copil de 12 ani din Cioplani, un caz cutremurător — victima fiind torturată, agresată sexual și abandonată în frig —, dosar care, din păcate, nu a fost soluționat nici până astăzi.
Ca procuror în cadrul Parchetului General, Gherman a fost implicat și în dosare de rezonanță, precum dispariția avocatei Elodia Ghinescu, una dintre cele mai mediatizate cauze din România, dar și crima din Joseni (Harghita), unde viceprimarul Csala Zsolt a fost împușcat mortal. În acest ultim caz, autorul a fost prins, arestat preventiv și condamnat ulterior.
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi/Sursa foto: capital.ro
Cazul Trifa – dosarul care l-a propulsat
În anul 2009, Marian Gherman a fost transferat la Arad, unde a reluat ancheta privind moartea violentă a omului de afaceri Traian Trifa, un caz care rămăsese nerezolvat de mai mulți ani. După redeschiderea dosarului, procurorul a dispus rapid reținerea a doi suspecți – Florin Moldovan și Ovidiu Răchită.
Cei doi inculpați au fost ulterior condamnați definitiv la pedepse de 20, respectiv 18 ani de închisoare pentru omor calificat.
Investigația amplu mediatizată a devenit un punct de cotitură în cariera lui Gherman, deschizându-i drumul către Direcția Națională Anticorupție.
A instrumentat zeci de dosare de corupție
Ulterior reușitei din cazul Trifa, Marian Gherman a fost cooptat în echipa Direcției Naționale Anticorupție, unde a lucrat la o serie de dosare de mare complexitate.
Printre acestea, cel mai cunoscut a fost dosarul ASF – Carpatica Asig, care a generat un amplu scandal public. În urma anchetei, fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu, a fost reținut sub acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și trafic de influență prin folosirea funcției publice.
Rușanu a petrecut patru luni în arest preventiv și alte trei în arest la domiciliu, însă, în 2017, a fost achitat definitiv. În urma deciziei instanței, acesta a acționat statul român în judecată și a obținut despăgubiri în valoare de 70.000 de lei, reprezentând cheltuielile de apărare.
S-a retras în 2020 din cauza nemulțumirilor la adresa DNA
În anul 2016, procurorul Marian Gherman a înaintat instanței un dosar care îi viza pe Ovidiu Toma, la acel moment procuror, și pe Dănuț Dobre, fostul șef al Poliției Rutiere Teleorman. Cei doi erau acuzați de fapte de corupție, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.
Procesul s-a finalizat, însă, cu achitarea definitivă a procurorului Toma și a altor inculpați, instanța motivând că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, conform articolului 16, alineatul 1, litera b din Codul de procedură penală.
Patru ani mai târziu, în 2020, Gherman a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii încetarea activității la DNA și revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unitatea din care provenea. Plecarea sa a avut loc cu doar o săptămână înainte de pronunțarea sentinței în dosarul Carpatica – Dan Hosu, pe care tot el îl instrumentase.
Potrivit unor surse judiciare, decizia de a părăsi instituția ar fi fost determinată de nemulțumiri legate de conducerea DNA, după anularea mai multor probe obținute pe baza mandatelor de siguranță națională. În dosarul respectiv, Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare, dar achitat pentru acuzațiile de trafic de influență și dare de mită.
Făcea parte din „garda veche” a DNA
Marian Gherman a fost adesea asociat cu „vechea gardă” a Direcției Naționale Anticorupție, fiind unul dintre procurorii formați în perioada de conducere a Laurei Codruța Kövesi.
După o carieră de peste două decenii în magistratură, acesta s-a retras din activitate în anul 2024, când s-a pensionat din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În ultimele luni de viață, se confrunta cu probleme grave de sănătate.
Colegii care l-au cunoscut îndeaproape l-au descris ca pe un profesionist exigent, minuțios și dedicat meseriei sale, cunoscut pentru memoria sa de excepție în gestionarea dosarelor și pentru autoritatea pe care o impunea în sala de judecată.
„Era un magistrat sever, dar drept. Nu accepta compromisuri și își asuma integral răspunderea pentru fiecare decizie luată, chiar și în cauzele complicate”, au mărturisit surse judiciare apropiate.
Unde poate fi adus un ultim omagiu
Sicriul procurorului Ionel-Marian Gherman a fost depus la Capela Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Titan din Capitală, loc unde familia, prietenii, colegii de breaslă și foștii colaboratori au posibilitatea să-i aducă un ultim omagiu.
