84 de ani de la Pogromul de la Iași. Istoria care nu trebuie uitată

84 de ani de la Pogromul de la Iași. Istoria care nu trebuie uitată

Premierul Ilie Bolojan a transmis sâmbătă un mesaj cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la Pogromul de la Iași, una dintre cele mai grave tragedii din istoria contemporană a României.

Bolojan: Evreii români au fost asasinaţi în Pogromul de la Iași cu o cruzime inimaginabilă

Șeful Guvernului a subliniat că evenimentele din iunie 1941 nu trebuie privite doar ca un episod al trecutului, ci ca o lecție dureroasă despre pericolele reprezentate de ură, extremism și intoleranță.

„În aceste zile marcăm 84 de ani de ani de la unul dintre cele mai dureroase acte de violenţă din istoria modernă a ţării noastre - Pogromul de la Iaşi, care a cauzat peste 13.000 de victime.

În acele zile tragice din iunie 1941, evreii români au fost asasinaţi cu o cruzime inimaginabilă, sub autoritatea unui regim care a încălcat flagrant orice principiu al umanităţii.

A fost un act de violenţă sistematică, desfăşurat cu sprijinul unor structuri ale statului, care au sfâşiat nu doar o comunitate, ci însăşi fibra morală a statului, lăsând răni adânci în conştiinţa naţiunii române”, a transmis premierul.

Premierul, omagiu victimelor din Pogromul de la Iași

Bolojan a adus un omagiu victimelor și a evidențiat rolul crucial al memoriei colective în consolidarea unei societăți democratice.

„Acest eveniment tragic nu aparţine doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranţei şi ideologiilor extremiste şi o lecţie dureroasă despre ce se poate întâmpla atunci când statul se transformă în instrument al urii, iar cetăţeanul este lipsit de protecţia legii.

Comemorarea Pogromului de la Iaşi reprezintă, de asemenea, o parte esenţială a maturizării noastre democratice şi un angajament pentru garantarea, respectarea, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omulu”, a adăugat acesta.

Ilie Bolojan

Ilie Bolojan. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea

Șeful Executivului a precizat că România a făcut pași importanți în asumarea trecutului său istoric și în combaterea antisemitismului. Printre măsurile luate se numără adoptarea unor instrumente legislative împotriva discursului instigator la ură și a negării Holocaustului, dar și introducerea disciplinei obligatorii „Istoria evreilor. Holocaustul” în programa școlară.

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului

Premierul a subliniat rolul esențial al Strategiei naționale dedicate prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, un document programatic ce va fi pus în aplicare în intervalul 2024–2027.

Strategia adoptată demonstrează angajamentul constant al României față de apărarea principiilor esențiale ale demnității umane.

„În numele Guvernului României, doresc să reiterez angajamentul ferm de continuare a eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, de păstrare a memoriei trecutului şi de condamnare a negării şi distorsionării Holocaustului, precum şi pentru protejarea supravieţuitorilor.

De asemenea, Guvernul României va rămâne un partener activ în eforturile globale de prevenire şi combatere a acestor fenomene”, a conchis premierul.