80% dintre români spun că statul se mișcă prea încet cu digitalizarea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Digitalizarea continuă să fie privită favorabil de majoritatea românilor, însă ritmul în care instituțiile publice implementează servicii digitale este considerat insuficient. Un sondaj realizat de AtlasIntel arată că 75,4% dintre respondenți apreciază că digitalizarea este „benefică” sau „foarte benefică”, în timp ce 81,6% cred că statul român avansează mult prea lent în acest proces.

Digitalizarea, văzută ca un lucru bun

Datele indică însă și o schimbare de percepție față de cercetarea anterioară. Ponderea celor care privesc digitalizarea într-o lumină negativă a crescut de la 4,2% în martie 2026 la 11,2% în iunie, evoluție interpretată de autorii studiului drept un semnal că sprijinul populației pentru transformarea digitală trebuie susținut prin măsuri concrete și rezultate vizibile.

În toate cele trei valuri ale cercetării – noiembrie 2025, martie 2026 și iunie 2026 – aproximativ opt din zece români au declarat că digitalizarea administrației publice avansează „lent” sau „foarte lent”, cu procente de 84,3%, 86,6% și 81,6%.

Totodată, doar 8,6% dintre respondenți consideră că România este în prezent „destul de” sau „foarte” digitalizată.

Percepția generală s-a modificat însă ușor, trecând de la ideea că țara este „puțin digitalizată”, exprimată de 51,8% dintre respondenți în noiembrie 2025, la cea de „parțial digitalizată”, indicată de 40,8% în iunie 2026.

Tot mai mulți români s-au săturat de birocrația stupidă

Sprijinul pentru eliminarea drumurilor la ghișeu este tot mai mare. Dacă în noiembrie 2025 această variantă era susținută de 68,7% dintre respondenți, în iunie 2026 procentul a ajuns la 77,5%, după un vârf de 82,3% înregistrat în martie.

Obiceiurile românilor confirmă această tendință. Aproximativ 88% preferă programările online la spitalele de stat, iar 82% aleg soluțiile digitale pentru obținerea documentelor de la primărie sau pentru plata taxelor.

Ghișeu/Sursa foto: www.literparc.ro/

În schimb, cumpărarea bunurilor de folosință îndelungată rămâne domeniul în care experiența fizică este favorizată, 74% dintre respondenți preferând în continuare achizițiile tradiționale.

În ceea ce privește riscurile, accesul neautorizat la datele personale rămâne principala preocupare. Acest pericol este indicat de 56,9% dintre respondenți în martie 2026 și de 52,3% în iunie 2026.

Digitalizarea și alfabetizarea

Raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital arată că doar 31% dintre români dețin competențe digitale de bază. Cu toate acestea, percepția asupra propriilor abilități s-a îmbunătățit: procentul celor care își evaluează competențele drept „scăzute” sau „foarte scăzute” a coborât de la 19,1% în noiembrie 2025 la 10,1% în iunie 2026, în timp ce categoria celor cu un nivel „mediu” a crescut de la 41,1% la 44,4%.

Diferențele dintre generații și mediile de rezidență rămân însă semnificative. Rata de utilizare a serviciilor publice digitale ajunge la 96% în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, comparativ cu doar 48,2% în cazul persoanelor de peste 70 de ani. De asemenea, utilizarea este de 90% în mediul urban, față de 61,5% în mediul rural.

Sondajul AtlasIntel, realizat pentru Edge Institute, a fost efectuat pe un eșantion de 2.002 respondenți, în perioada 17–21 iunie 2026. Analiza include și rezultatele valurilor anterioare din noiembrie 2025, cu 2.250 de respondenți, și martie 2026, cu 2.325 de respondenți. Marja de eroare este de +/-2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.