Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat marţi o nouă hotărâre de condamnare a sistemului judiciar din România.

CEDO s-a pronunţat în cauza ANAMARIA-LOREDANA ORĂȘANU şi 74 de petenţi vs. ROMÂNIA.

 

Hotărârea CEDO de marţi vine după ce autorităţile române au tergiversat în mod nepermis cercetarea penală în dosarele Revoluţiei (11/P/2014 fost 97/P/1990), inclusiv în cazul acestor 75 de persoane asasinate în principal după 22 Decembrie 1989, cand dictatorul Ceauşescu fugise şi nicio victimă nu se mai justifica, în afara explicaţiilor diversiunii cu "teroriştii" si a ordinelor politico-militare de înlăturare a revoluţionarilor din clădirile guvernamentale şi ale celorlalte autorităţi.

 

După ora 17 în ziua de 22 Decembrie - afirmau membri ai Asociaţiei 21 Decembrie 1989 care au deschis această serie de hotărâri CEDO - a început operaţiunea de preluare a puterii se către militari pentru a fi predată ulterior grupărilor conduse de Ion Iliescu, care s-a aşezat în fruntea unui Consiliu FSN în care au fost nominalizaţi şi câţiva disidenţi veritabili din timpul regimului comunist, dar nicio persoană din vechea rezistenţă românească anticomunistă de dupa al doilea Război Mondial, precum Corneliu Coposu - care a fost împiedicat să urce în TVR în dupa amiaza de 22 Decembrie 1989.

 

În precedent, Asociaţia 21 Decembrie 1989 a cerut şi guvernului Ciolos şi actualului Guvern să răspundă hotărârilor CEDO prin înfiinţarea unei Direcţii de investigare a crimelor comunismului şi a celorlalte crime contra umanităţii, din istoria noastră recentă.

 

Guvernul Ciolos, deşi proeuropean în declaraţii, a refuzat în mod explicit înfiinţarea acestei direcţii specializate in Ministerul Public, aţa cum existau DNA si DIICOT.

 

De asemenea, Ministrul Justitiei din actualul Guvern, Tudorel Toader, prin propunerile sale legislative nu răspunde în niciun fel cerinţelor Curţii EDO, din cauzele privind perioada infracţionala Decembrie 1989-Iunie 1990.

Dezdăunarea dată de CEDO este modică şi se referă doar la tergiversarea soluţiei, nu la prejudiciul generat de moartea victimelor, care trebuie compensat prin procedura judiciară naţională în România.