Așa cum „Evenimentul zilei” a avertizat, în repetate rânduri, campania electorală pentru alegerile europarlamentare stârnește violențe, ample tensiuni și acuzații fără precedent în ceea ce privește un astfel de scrutin. Acestea s-au tot intensifi cat, de-a lungul ultimelor două săptămâni, și situația nu dă semne de ameliorare, ba, dimpotrivă, în condițiile în care liderii politici, indiferent de culoare, rostogolesc populisme pe bandă rulantă, atacuri sub centură, și nu mesaje de responsabilizare a electoratului. Însă, nimic nu e nou sub soare, fi e dacă vorbim doar de cele petrecute de la dărâmarea regimului comunist încoace. După ce a încetat nebunia cu teroriștii, românii s-au împărțit în două tabere, pro și anti FSN, care s-au ciocnit violent încă din ianuarie 1990. Să ne reamintim că prima mineriadă a avut loc pe 28-29 ianuarie, la cinci zile după ce Frontul Salvării Naționale a anunțat, prin liderii săi care tocmai promiseseră că FSN nu va fi și arbitru și jucător, că va participa la alegeri. Practic, campania electorală pentru alegerile din 20 mai, care a căzut în Duminica Orbului, începuse din prima lună a lui 1990, deși ea a fost declanșată cu 60 de zile înainte de scrutin.

Din informațiile de până acum, un grav incident a avut loc, marți, în Drobeta Turnu Severin. Mai exact, președintele USR Mehedinți, Claudiu Chiriac, acuză că a fost bătut, în plină stradă, de doi bărbați, în timp ce împărțea pliantele Alianței 2020 USR-PLUS. Liderul Uniunii susține că, în timp ce-l loveau cu pumnii și picioarele, unul dintre bărbați a scos un briceag cu care l-a amenințat. Chiriac a anunțat, marți seara, pe Facebook – unde a postat și o serie de fotografii – că va depune plângere împotriva agresorilor, iar miercuri s-a dus să obțină un certificat medicolegal. Poliția investighează incidentul.

„Echipele PSD”

Deşi nu se cunosc agresorii, USR Mehedinţi acuză că în spatele atacului ar fi fost „echipele PSD”. „Zilele trecute voluntarii Alianţei 2020 USR PLUS au fost ameninţaţi şi înjuraţi de către echipele PSD în frunte cu aleşii locali. Văzând că nu ne lăsăm intimidaţi, au trecut la fapte. Cei care votaţi PSD sau care nu mergeţi la vot pentru că «toţi sunt la fel», sunteţi de acord ca ţara să fie condusă prin violenţă? Preşedintele USR Mehedinţi a fost atacat şi desfigurat în timp ce împărţea ziare şi pliante cu Alianţa 2020 USR PLUS, de către cei care nu acceptă faptul că românii vor să scape de hoţie. Nu ne lăsăm, vom continua până scăpăm de ei!”, a transmis USR Mehedinţi.

Dragnea și Dăncilă, vânați pretutindeni

De altfel, violența fizică, agresivitatea verbală și acuzațiile extreme au înregistrat o răbufnire fără precedent, de-a lungul ultimelor două săptămâni, pe fundalul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă, miniștrii Cabinetului și greii PSD au fost vânați la propriu, de numeroși protestatari anti-guvernamentali care au boicotat, gălăgios, la Iași, Arad, Galați sau în comuna Germata Vii, din Timiș, mitingurile electorale organizate de partidul celor trei trandafiri sau vizitele oficiale ale conducerii acestuia. Turneul în Ardeal al premierului Viorica Dăncilă a întâmpinat obstacole la fiecare pas, aceasta fiind pretutindeni huiduită și admonestată verbal. Același tratament l-a primit și Liviu Dragnea, la Iași și la Galați, cu prilejul mitingurilor electorale boicotate zgomotos de #Rezist. Toate aceste tensiuni care degenerează de la o zi la alta sunt fără precedent în politica românească.

Cum au fost alergate Rovana și Carmen Avram

La mitingul organizat de PSD la Iași, pe 9 mai, unii dintre protestatari le-au aruncat bancnote de 1 leu simpatizanților PSD, în dispreț, pentru a-i umili, și au izbucnit în hohote de râs când aceștia s-au aplecat să le adune. Protestatarii au scandat „Hoții! Hoții! Hoții!”, „PSD, ciuma roșie!” și „În democrație, hoții stau la pușcărie!”. Înjurăturile și amenințările au fost proferate de ambele tabere, printre cordoanele Jandarmeriei. La finalul mitingului, Rovana Plumb, Carmen Avram și Codrin Ștefănescu au întâmpinat probleme majore, când protestatari furioși le-au blocat drumul spre mașini.

Roxana Costaș, jurnalistă TVR Iași, a acuzat că a fost agresată de un participant la mitingul PSD. Tensiunile au răbufnit și la mitingul de la Galați, unde mai mulți protestatari au aruncat cu hârtie igienică și cu sticle goale de plastic în susținătorii PSD, lovind cu pumnii în autocarele cu care fusesră aduși mitingiștii.

Nici Jandarmeria nu se lasă mai prejos

Mai mulţi protestatari care îl aşteptau, vineri, pe Liviu Dragnea la Topoloveni, în judeţul Argeş, au fost ridicaţi de jandarmi şi duşi la Poliţie pentru legitimare. Potrivit reprezentanţilor Jandarmeriei Argeş, 10 persoane au fost ridicate din centrul localităţii Topoloveni şi conduse la secţia de poliţie. „Au fost conduse la secţia de poliţie pentru legitimare. Participau la o adunare publică nedeclarată. Au afişat bannere şi au scandat lozinci. Cei 10 au fost ridicaţi după venirea lui Liviu Dragnea la Casa de Cultură”, a declarat Alexandru Ivan, purtătorul de cuvânt al IJJ Argeş.

Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti s-a autosesizat şi a deschis un dosar penal in rem în legătură cu intervenţia jandarmilor asupra persoanelor care au protestat împotriva PSD, la Topoloveni. Dosarul vizează săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, purtare abuzivă şi lipsire de libertate.

Referindu-se la incidentul de la Topoloveni, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, că este „revoltător” că în anul 2019 oameni care sunt nemulţumiţi de un politician să fie luaţi de jandarmi.

 

„Cămăşile negre”

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, la mijlocul lunii, că le-a solicitat colegilor săi de partid şi simpatizanţilor să nu riposteze la violenţele de la mitinguri. „Nu îmi este foarte uşor să le solicit colegilor şi simpatizanţilor care vin la aceste mitinguri să nu riposteze. A fost foarte, foarte greu ca la Iaşi niciun membru, niciun simpatizant să nu riposteze. A fost o muncă de convingere foarte intensă. Majoritatea din autocar au vrut să iasă. Totuşi când ies 30.000 ca să riposteze la câteva sute rezultatul e previzibil. Îmi menţin în continuare această atitudine chiar dacă poate sunt oameni care se supără sau cărora nu le convine, pentru că eu nu vreau să ducem România acolo unde vrea să o ducă Iohannis. Şi USR-işti, PNL-işti şi cei de la PRO România au aceeaşi violenţă în limbaj”, a declarat Liviu Dragnea.

El a adăugat că nu a găsit nicio diferenţă faţă de „modul în care se comportau cămăşile negre în anii ’30 în Germania nazistă”.

 

Zilele în care s-a lăsat ceața peste Bucureștiul post-comunist

Pe 28 ianuarie 1990 a avut loc, în Piața Victoriei, din București un miting organizat de PNȚ-CD, PNL, PSDR și unele organizații civice împotriva participării la alegeri a FSN. Manifestația fusese autorizată de primărie, dar în paralel s-a desfășurat o contramanifestație organizată de FSN, la care a adus muncitori de la IMGB, ICTB, IMMR și IIRUC. Ziua următoare a avut loc prima mineriadă, cincii mii de mineri din Valea Jiului venind în Capitală în urma apelurile lansate de președintele CFSN, Ion Iliescu.

Dihonia intrase între FSN și partidele istorice după ce, la 23 ianuarie, Frontul Salvării Naţionale şi-a anunţat intenţia de a se transforma în partid politic şi de a participa la viitoarele alegeri. Până atunci, Frontul se prezentase ca organism politic constituit cu scopul de a îndeplini provizoriu atribuții de conducere a țării.

28 ianuarie 1990 era o dumincă însorită, dar TVR, care își spunea și liberă și era singura televiziune, a anunțat că nu poate transmite evenimentele din Piața Victoriei deoarece e... ceață. Când manifestația a început să devină violentă, Corneliu Coposu a făcut apel către susținătorii PNȚCD să se retragă pașnic.

Prima mineriadă

A doua zi, pe 29 ianuarie, simpatizanților Frontului li s-au alăturat oameni din toată țara – Ploiești, Brașov, Bacău, Iași, Constanța, Giurgiu ș.a.- și aproximativ 5000 de mineri din Valea Jiului. Aceștia au părăsit Bucureștiul în aceeași zi, nu înainte de a ataca și a devasta sediile partidelor de opoziție, PNL și PNȚCD.

29 ianuarie. Sediul PNŢCD din Bucureşti era asaltat de protestatari veniţi „spontan” de la uzine. Imaginea zilei a fost cea a lui Corneliu Coposu scos cu tancheta de Petre Roman, din sediul PNŢCD, pentru a nu fi agresat. Chemaţi de autorităţi, minerii au venit în Capitală, pentru „a restabili ordinea”. Mai multe incidente violente au avut loc între mineri şi locuitorii Bucureştiului, iar primii, sub coordonarea forţelor de ordine, au organizat raiduri, percheziţii şi reţineri ilegale la sediile partidelor istorice şi ale organizaţiilor civice.

Au fost zilele în care pe străzile Bucureştiului s-au scandat sloganuri care au au pus pe gânduri lumea liberă: „Moarte intelectualilor!”, „Noi muncim, nu gândim!”. Iar în Palatul Victoria, s-au spus celebrele cuvinte: „Domnul Coposu îmi pune sula-n coaste” – Ion Iliescu şi „Asta-i lovitură de stat!” – Petre Roman.

„Tentativă de lovitură de stat antidemocratică” din 18 februarie

Pe 18 februarie 1990 a avut loc o manifestaţie anticomunistă care fusese anunţată cu câteva zile mai devreme. Piaţa Victoriei s-a umplut cu zeci de mii de oameni, care au început să scandeze lozinci împotriva FSNului, a lui Ion Iliescu şi a Securităţii. În jurul orei 16.00, un grup de provocatori din rândul manifestanţilor a luat cu asalt clădirea guvernului, fără ca forţele de ordine să opună vreo rezistenţă. Demonstranţii au distrus uşile şi au intrat în sediul guvernului, ocupând parterul şi etajul I, unde au produs distrugeri importante. Câteva ore mai târziu ordinea a fost restabilită, cu uşurinţă, de forţele militare, iar poliţia a reținut 102 persoane, dintre care 12 cu cazier judiciar.

Au fost răniţi 15 militari în termen şi 6 poliţişti. Ca şi în cazul evenimentelor din 28-29 ianuarie, autorităţile au afirmat că a avut loc o tentativă de lovitură de stat antidemocratică. A doua zi, câteva mii de mineri din Valea Jiului au sosit în sprijinul guvernului. Spre deosebire de mineri, muncitorii bucureşteni nu au mai răspuns în masă apelurilor făcute de autorităţi. Responsabilitatea în ce priveşte chemarea minerilor la Bucureşti nu a fost recunoscută de putere. Deşi a fost evidentă implicarea autorităţilor, Ion Iliescu a declarat că nu a avut nicio contribuţie la cele două mineriade, dimpotrivă: „Am căutat să-i descurajăm pe cei care voiau să vină la Bucureşti. Personal, am rugat să nu vină pentru că nu era nevoie. Dar sunt mişcări spontane pe care nu le poţi dirija, nici stăpâni”. În ciuda acestor declaraţii, numeroşi reprezentanţi ai opoziţiei şi ai presei independente au susţinut că a fost vorba de provocări conduse de Securitate şi de guvern.

Mai rău ca în 1946

 În timpul campaniei pentru alegerile din 20 mai 1990, membrii Opoziţiei au făcut sute de plângeri la poliţie.

Potrivit lui Corneliu Coposu, intervievat la Europa Liberă, la jumătatea campaniei se înregistraseră doi morți, 115 răniți grav, sute de oameni agresați și 167 de sedii distruse. Corneliu Coposu spunea că nici cursa electorală din 1946, ținută sub ocupație sovietică, nu fusese atât de violentă.

„Oamenii stau rezervați, stau în expectativă. Am avut situații, în anumite comune mai îndepărtate, terorizate de agenți fie benevol, fie dirijați ai partidului de guvernământ, unde oamenii ezită să se manifeste. Numai femeile au curajul să se înscrie. Iar bărbații se justifică că au teamă de ameninţările ce li se adresează, că li se vor aprinde gospodăriile, că le vor fi nenorociţi copiii”, declara, în mai 1990, Corneliu Coposu, preşedintele PNŢCD.

Seniorul mai spunea: „Noi, care am mai făcut alegeri, care am trecut şi prin alegerile comuniste făcute în prezenţa baionetelor ruseşti, am rămas uluiţi de violenţa atacurilor, de metodele agresive, de tot sistemul de calomnii, de dezinformare, de intimidare. Fără îndoială că această violenţă de neînchipuit, pe care occidentalii nici măcar nu şi-o pot imagina, a viciat rezultatul alegerilor. Să presupunem că stăpânirea va reuşi, prin fel de fel de metode, să îşi asume o victorie. În ipoteza aceasta, ne întrebăm cu îngrijorare ce se va alege de biata noastră ţară a cărei economie este la pământ, a cărei economie nu se poate reface fără investiţii de capital străin. Din punctul aceste de vedere, mă îngrozesc la gândul că Occidentul ne-ar putea lăsa în postura de a fi guvernaţi de câte un grup ieşit din alegeri trucate şi că ţara noastră ar fi expusă unui faliment total”.