15 ani de la acordul pentru scutul antirachetă de la Deveselu. Bogdan Aurescu, printre principalii negociatori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Se împlinesc 15 ani de la semnarea și adoptarea unor documente esențiale pentru relația strategică dintre România și Statele Unite. Printre acestea se numără Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și Acordul privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă pe teritoriul României. Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe și actual judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU de la Haga, a fost negociatorul-șef al României pentru cele două acorduri.

S-au împlinit 15 ani de la acordurile care au schimbat securitatea României

Pe 13 septembrie 2011, România și SUA au făcut un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale. Declarația privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată, iar acordul referitor la sistemul american de apărare antirachetă a fost semnat la Washington, în timpul vizitei președintelui Traian Băsescu în Statele Unite.

„Azi se împlinesc 15 ani de la adoptarea de către RO🇷🇴 & SUA🇺🇲 a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pt.Secolul 21 & semnarea Acordului privind scutul antirachetă de la Deveselu. Am fost negociatorul-șef al pt.cele 2 documente esențiale pt. pol. ext. & sec. RO”, a scris Bogdan Aurescu pe platforma X.

Bogdan Aurescu

România a acceptat amplasarea interceptorilor americani în 2010

Negocierile pentru acordul privind sistemul de apărare antirachetă au început după ce România a acceptat, în februarie 2010, propunerea administrației americane de amplasare a interceptorilor pe teritoriul țării.

Discuțiile diplomatice au durat aproape doi ani și s-au desfășurat în șapte runde de negocieri. Echipa română a fost coordonată de Bogdan Aurescu și a reunit specialiști din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării și alte instituții responsabile de securitatea națională. Pregătirea negocierilor a presupus 36 de reuniuni interinstituționale.

În paralel, România și-a propus să consolideze dimensiunea politică a Parteneriatului Strategic lansat în 1997. Declarația Comună adoptată în 2011 a stabilit mai clar obiectivele și domeniile de cooperare dintre București și Washington și a devenit primul document bilateral care a consacrat oficial Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Acordul din 2011 a dus la dezvoltarea bazei de la Deveselu

Una dintre principalele consecințe ale acordului privind apărarea antirachetă a fost dezvoltarea facilității Aegis Ashore de la Deveselu, în județul Olt.

Facilitatea a devenit operațională în 2016 și a fost integrată în sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Prin această infrastructură, România a căpătat un rol important în arhitectura de securitate a Alianței Nord-Atlantice pe Flancul Estic.

Acordul semnat în 2011 conține și un angajament al Statelor Unite privind securitatea României. Articolul III menționează că, în contextul Tratatului Atlanticului de Nord și al Parteneriatului Strategic, „Statele Unite sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României”.

Parteneriatul Strategic România-SUA a depășit cooperarea militară

Declarația Comună din 2011 a extins cooperarea dintre cele două țări și în domenii precum economia, energia, comerțul, tehnologia și educația. Documentul a inclus, de asemenea, obiective privind combaterea noilor amenințări și consolidarea cooperării în materie de securitate.

În anii care au urmat, relația bilaterală a fost dezvoltată prin Dialogul Strategic România-SUA, mecanism de cooperare care reunește reprezentanți ai instituțiilor și experți din cele două țări.

Bogdan Aurescu a continuat să contribuie la dezvoltarea Parteneriatului Strategic și după negocierile din 2011, inclusiv din funcțiile de ministru al Afacerilor Externe și consilier prezidențial pentru politică externă. Printre temele urmărite s-au numărat cooperarea în NATO, securitatea energetică și consolidarea importanței strategice a Mării Negre.

Contextul de securitate din 2026 diferă de cel din 2011

Aniversarea celor 15 ani de la semnarea acordurilor are loc într-un context de securitate schimbat profund față de momentul negocierilor. Războiul din Ucraina, importanța tot mai mare a Flancului Estic și rolul strategic al Mării Negre au modificat prioritățile de securitate euroatlantică.

Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu a fost conceput inițial pentru a răspunde amenințărilor reprezentate de rachetele balistice provenite din Orientul Mijlociu. Evoluțiile geopolitice din ultimii ani au adus însă noi provocări pentru securitatea României și a aliaților săi.