Un concert care a făcut scandal și istorie. Solistul vocal al legendarei trupe de rock se va „da în stambă”, cum va declara mai târziu, alegându-se cu dosar penal și o condamnare la pușcărie.

The Doors ajung cu o oră întârziere la concertul lor de la Miami, din cauza avionului. Jim Morrison este beat mort. În sală, 10.00 de spectatori, înghesuiți unii în alții, în picioare, urlă de nerăbdare.

Solistul vocal se clatină, râgâie, cere să se reia câte un cântec, pentru că ratează intrările. Fanii nu sunt deranjați: știu la ce trebuie să se aștepte de la acest fiu de amiral al US Navy, poet genial și arogant, iconoclast, agresiv, alcoolic, dependent de droguri, libertin, idol al unei întregi generații care protesta împotriva războiului și valorilor burgheze.

Ambianța din Miami Rock Dance Hall, în acest 1 martie 1969, este nebună. La jumătatea piesei Five to One, Morrison se oprește. Cu o voce răgușită urlă spre public: „Sunteți o adunătură de rahați! Îi lăsați pe toți să vă facă tot ce vor! Cât credeți că o să mai dureze? Cât mai aveți de gând să continuați așa? Poate că vă place asta, poate că vă place să vi se toarne rahat în cap. Vă place, așa-i? Adunătură de sclavi!”

Jim stă în picioare, în mijlocul scenei întunecate. În dreapta strânge microfonul, în stânga o țigară. Pletele îi cad pe față, îi ascund ochii. Spectatorii intră în joc, urlă excitați, aplaudă, tropăie, fluieră. Manzanek, Krieger și Desmore încep din nou să cânte muzica lor hipnotică.

„Vrei să mă atingi?”

Polițiștii nu mai prididesc să-i dea pe fani jos de pe scenă. Morrison apucă cascheta unui sticlete și o aruncă în mijlocul spectatorilor. Un fan scapă de vigilența polițiștilor și reușește să urce pe scenă cu o sticlă de șampanie și să-i toarne lui Jim în cap.

Jim își scoate cămașa udă. Începe să facă mișcări obscene: „Vrei să mă atingi? Hai, vino să mă atingi!”, urlă el în microfon. Vreo șaizeci de spectatori invadează scena.

Ken Collier, proprietarul sălii, încearcă să-i smulgă microfonul din mâini. În acel moment, Jim îl întreabă: „Vrei să-mi vezi scula?” și începe să alerge, îmbrâncind lumea, răcnește ca un nebun, mimează masturbarea. Collier încearcă să-l potolească: „Stai liniștit, stai jos, calmează-te, asta nu trebuie să se întâmple în Miami...”

Și-a scos Morrison cu adevărat penisul? Collier va afirma ulterior că nu a văzut așa ceva. La fel și ceilalți membri ai trupei, care continuă să cânte. Interogat mai târziu, Morrison este incapabil să-și amintească ceva.

Încins, publicul abia mai poate fi stăpânit. Collier intră în panică. Smulge cablurile din amplificatoare și sparge tobele lui Densmore cu lovituri de picior.În timpul ăsta, Morrison este apucat de un bărbat pe care a vrut să-l pocnească și trântit pe parginea scenei, cu capul în jos. Muzica se oprește brusc, luminile se aprind. Zborul se frânge. Muzicienii și spectatorii vin cu picioarele pe pământ. Sala se golește în liniște. Nimeni nu se mai gândește să meargă la revoluție. Pe scenă, cel ce-și zice „Omul politic erotic” se ridică în picioare și fuge în culise, mormâind: „Au... M-am cam dat în stambă”.

Condamnat la închisoare

A doua zi, conform programului, The Doors zboară spre Jamaica, în timp ce ziarele din Florida au luat foc, denunțând comportamentul obscen al lui Morrison.

Totuși, nu este prima oară când un concert Doors se lasă cu scandal. Doar că de data asta, nu mai este trecut cu vederea. Miami Herald îl face pe Morrison „King of Orgasmic Rock”. Primarul din Miami anulează viitorul concert, programat pentru weekend. Procurorul statului cere o anchetă. Poliția confiscă fotografiile făcute de ziariști la concert ca probe.

Pe 5 martie, șeriful emite un mandat de arestare pe numele lui Jim Morrison, pentru că și-ar fi exhibat intenționat sexul și ar fi simulat că-i face o felație chitaristului Robby Krieger.

Se rețin patru capete de acuzare: „comportament indecent”, „exhibiție indecentă”, „ultraj la adresa bunelor moravuri” și „beție în public”.

Toate concertele marelui turneu Doors sunt anulate până în iunie. Pe 9 noiembrie, compar în fașa organelor din Florida pentru o anchetă preliminară.

Procesul începe în august 1970. Morrison este găsit nevinovat pentru acuzațiile de comportament indecent și beție în public, însă este condamnat la opt luni închisoare și o amendă de 500 de dolari pentru restul capetelor de acuzare.

Patruzeci de ani mai târziu, pe 9 decembrie 2010, guvernatorul Floridei emite un decret de reabilitare postumă pentru Morrison. În groapa sa de la Père Lachaise din Paris, Jim rânjește amuzat.