La un an de la crearea Statului Islamic, surprinde în continuare lipsa unei reacții viguroase a Occidentului, și mai ales a Statelor Unite. Să fie vorba de un complex de vinovăție?

Soarele Jihadului a răsărit!” Cu aceste cuvinte a fost proclamat „Califatul Islamic”, marcând nașterea oficială a celui mai sinistru flagel al secolului XXI.

„Musulmani, respingeți democrația, laicitatea, naționa lismul și alte gunoaie din Occident. Reveniți la religia voastră!”, a tunat șeicul Abu Muhamad Al-Adnani Al-Shamim, purtător de cuvânt al ISIS (acronimul pentru Islamic State of Irak and Al-Sham, Al-Sham fiind numele vechi al Siriei).

Era pe 29 iunie 2014, în prima noapte a Ramadamului, iar șeicul tocmai anunța primul regim politic islamic de la dezmembrarea Imperiului Otoman, în 1920. În postul de Calif, așadar descendent al însuși Profetului Mahomed, Abu Bakr Al-Baghdadi, un vechi militant Al-Qaida. Revista americană Time, în ediția sa din 16 aprilie îl numise „cel mai periculos om din lume”. Și nu se înșelase.

Proclamarea Califatului venea după o serie de atacuri fulgerătoare și foarte eficiente ale ISIS, care i-au permis să ocupe, în 11 iunie, Mosul, al doilea oraș ca mărime din Irak. Plus toată provincia nord-vestică a Ninivei. Oastea noului calif ucidea 2.000 de oameni, în urma unor operațiuni fulgerătoare și foarte eficiente. Era cel mai mare număr de victime înregistrat într-o lună, în conflictele din Irak, din 2007 încoace.

Toate aceste semnale sumbre nu au produs nici măcar o tresărire în seninătatea occidentală. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jen Psaki, a bagatelizat Califatul: „Am mai văzut deja acest gen de formulă (...), această declarație nu înseamnă nimic pentru populațiile din Irak și din Siria”.

FOTO: Abu Bakr Al-Baghdadi, „cel mai periculos om din lume”, a fost în mâna americanilor și eliberat suspect

O posibilă explicație a impasibilității Washingtonului o oferea la vremea respectivă Sami Aoun, expert la Universitatea Sherbrooke: Statele Unite au ezitat să susțină guvernul șiit al premierului de la Bagdad, pentru a nu-și antagoniza regimurile sunnite din zonă, printre care aliatul major Arabia Saudită.

Ce a urmat vreme de un an se știe: forțele ISIS au ocupat rând pe rând nordul Siriei, nord-vestul Irakului, nordul Egiptului și nordul Libiei; teroriștii ISIS lovesc ținte civile din Europa și America; propaganda ISIS face mii de victime printre tinerii din Occident; atrocitățile ISIS au îngrozit lumea civilizată. Însă, în mod straniu, ca într-un scenariu absurd, lumea civilizată refuză să le dea teroriștilor riposta cuvenită, permițându-le astfel să se consolideze.

A recunoscut-o luni, 3 august, un oficial al Departamentului de Stat, citat de CNN: „ISIS este la fel de puternică astăzi ca în urmă cu un an”. Dar acesta a ținut să adauge și puțină miere peste amărăciunea constatării: „Cu toate astea, jihadiștii nu mai înaintează atât de repede cum o făceau înainte”.

„Salut, băieți, ne vedem la New York!”

Abu Bakr Al-Baghdadi este numele de războinic al liderului ISIS, așa cum au toți cei care se înrolează în rândurile grupării. Numele lui adevărat este Ibrahim al-Badri al-Samarrai, iar acum își spune „Califul Ibrahim”. S-a născut în Samara, în Irak, și ar fi diplomat în studii islamice și istorie. Adepții săi susțin că se trage în linie directă din însuși Profetul Mahomed, condiție obligatorie pentru a deveni Calif.

Al-Baghdadi și-a făcut un nume în luptele care s-au dat pe ruinele invaziei americane din Irak, în 2003. El se înrolează mai întâi în rândurile Al-Qaida din Mesopotamia, condusă de teroristul iordanian Abu Musab Al-Zarkawi. Este arestat de americani în februarie 2004, la Fallujah și închis în lagărul Bucca, la frontiera kuweitiană. Potrivit comandantului lagărului, colonelul Kenneth King, Al-Baghdadi ar fi fost eliberat abia în 2009, însă Departamentul de Stat susține că acesta a fost eliberat după numai câteva luni, în decembrie 2004, deoarece a fost considerat „puțin periculos”.

FOTO: Ora de rugăciune la Bucca. Prizonierii se închină spre Mecca la fel de nestingheriți cum au plănuit nașterea ISIS FOTO: NEW YORK POST

Misterul acestei contra dicții privind perioada de ședere în închisoarea americană a liderului ISIS este unul dintre detaliile senzaționale ale biografiei căpeteniei ISIS.

Este cert, însă, că în lagărul american se întâlnește cu alți teroriști și aici se pun bazele viitoarei grupări teroriste, proclamate ca Statul Islamic din Irak, pe 13 octombrie 2006.

Într-un excepțional articol din 11 decembrie 2014, intitulat „ISIS: The Inside Story”, The Guardian preia declarația unuia dintre colegii de lagăr ai lui Al-Baghdadi, Abu Ahmed, el însuși membru al organizației, care, se miră de condițiile foarte bune de aici și de permisivitatea gardienilor: „Nu am fi putut să ne întâlnim cu toții, așa, la Bagdad sau oriunde altundeva. Ar fi fost incredibil de periculos. Aici (la Bucca), nu numai că eram în siguranță, dar eram la numai câteva sute de metri de întreg statul major Al-Qaida”.

„Uzina de teroriști”

Abu Ahmed subliniază condițiile privilegiate pe care soldații americani i le rezervau lui Al-Baghdadi: „Era foarte respectat de armata americană. Dacă voia să meargă în vizită la cineva din alt lagăr, el putea, noi nu. Iar în timpul ăsta o nouă strategie se năștea chiar sub nasul lor (al gardienilor americani - n.r.). Aceasta urmărea construirea Statului Islamic. Dacă nu ar fi fost o închisoare americană în Irak, nu ar fi existat ISIS. Bucca era o uzină. Ea ne-a fabricat. Ea a construit ideologia noastră”.

Abu Ahmed povestește cum „Crema terorismului mondial” a reușit să păstreze legătura la ieșirea din această „Uzină de teroriști” cu patronaj american:

„Era locul ideal. Ne-am înțeles să ne adunăm atunci când vom ieși. Și a fost simplu să păstrăm legătura. Cu toții am scris informațiile pe elasticul boxerilor noștri. Când am ieșit, am putut să luăm legătura unii cu alții. Toți cei care erau importanți pentru mine erau notați pe elasticul alb. Aveam numerele lor de telefon, numele satelor lor. A fost foarte simplu. Începând cu 2009, mulți dintre noi și-au reluat activitatea. Doar că de data aceasta am făcut- o mult mai bine. Boxerii ne-au permis să câștigăm războiul.”

Grație acestei strategii, care ar fi făcut delicii într-un film cu Louis de Funés sau Jerry Lewsis, gruparea teroristă se relansează mai viguroasă, mai agresivă ca niciodată. Potrivit colonelului King, citat de The Daily Beast, la ieșirea pe poarta Lagărului Bucca, Al- Baghdadi le-ar fi spus gardienilor: „Salut, băieți, ne vedem la New York!”

La jumătatea lui 2011, Al-Baghdadi își trimite luptătorii în Siria să lupte împotriva regimului lui Bashar Al-Assad, dar și a opozanților săi laici și a Frontului Al-Nosra, afiliat la Al-Qaida. Drept urmare, în 2013, ISI își adaugă la titulatură un S (de la Siria).

Simultan, Al-Baghdadi pornește o serie de atacuri în Irak, reușind să racoleze numeroși foști soldați sunniți din vechea armată a lui Saddam Hussein, dar și membri ai triburilor sunnite. Pe 29 iunie, se proclamă Califatul.

Super-Spionii ISIS - adevărata forță a grupării teroriste

Proclamarea Califatului în Irak și Siria a fost precedată de o serie de operațiuni spectaculoase de spionaj lansate de jihadiști.

În ianuarie 2014, Haji Bakr, fost colonel în serviciile secrete ale forțelor aeriene irakiene în timpul lui Saddam Hussein, este ucis în timpul unei ofensive a Armatei Siriene Libere (ASL), la Tal Rifaat, la 30 de kilometri nord de Alep. Pe numele său adevărat Samir Abd Muhamad Al-Khlifawi, Haji Bakr era unul dintre creierele Statului Islamic. La scurt timp după moartea sa, documente secrete pe care le redactase personal au fost descoperite într-unul din cartierele generale ale ISIS.

Bazându-se pe aceste documente, săptămânalul german Der Spiegel dezvăluie în aprilie 2015 culisele expansiunii ISIS în Siria: „Nu era un manifest religios, ci un plan foarte detaliat (...) pentru un Califat și condus de o organizație care semăna cu STASI, celebra agenție de informații a Germaniei de Est”, scrie Cristoph Reuter, autorul articolului.

Informațiile lăsate de fostul spion sunt de o importanță excepțională: „pentru prima oară, documentele lui Haji Bakr arată cu precizie maniera în care era structurată organizația și ce rol au jucat fostele cadre ale regimului fostului dictator Saddam Hussein”, subliniază Spiegel.

Haji Bakr, prezentat drept „cel mai important strateg” al ISIS, s-a trezit „iritat și fără slujbă”, după dezmembrarea de către americani a armatei irakiene în 2003. La scurt timp, îl întâlnește pe liderul Al-Qaida, Abu Musab Al-Zarkawi (ucis în iunie 2006). Întâlnirea îi dă ideea de a crea un grup foarte solid din punct de vedere strategic și animat de o ideologie religioasă radicală. În 2010, Haji Bakr convinge și alți ofițeri de informații irakieni să-l sprijine pe Abu Bakr Al-Baghdadi în fruntea a ceea ce nu era pe atunci decât un grup informal. Însă format numai din profesioniști de primă mână, arată Spiegel.

„Ochiul și Timpanul” de sub turban

Partea cea mai interesantă este descrierea planului pus la cale înainte de lansarea ofensivei militare în Siria. Haji Bakr a format spioni care au primit drept misiuni să infiltreze cercurile influente din orașele și satele din nordul țării și să supravegheze fiecare mișcare a potențialilor opozanți.

FOTO: Haji Bakr, creierul ISIS

Dându-se drept predicatori, agenții ISIS au identificat liderii opoziției și au trecut la asasinate cu ținte precise, dobândind și o excelentă cunoaștere a teritoriului. „Ca și cum George Orwell însuși ar fi fost inspiratorul acestei supravegheri paranoice”, comentează săptămânalul.

Aceste operațiuni de spionaj meticulos pregătite au asigurat succesul ofensivei în Siria. „Loviturile aeriene împotriva pozițiilor ISIS (începând cu decembrie 2014), date de coaliția internațională, au distrus desigur rafinării și puțuri de petrol. Însă nimeni nu poate împiedica autoritățile financiare ale Califatului să-și perceapă taxele de la milioane de persoane care trăiesc în regiunile controlate de ele. Grație spionilor săi, ISIS știe tot (...), știe cine ce pământ deține, ce casă, și cine are bani.”