Nicușor Dan vrea să plătească SUA pentru menținerea trupelor americane în România. Ce sumă ar putea achita Bucureștiul după modelul Poloniei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat într-un interviu acordat publicației Financial Times (FT) că autoritățile de la București s-au oferit să plătească Statelor Unite o sumă de bani pentru a menține militarii americani staționați pe teritoriul național. Inițiativa vine într-un context marcat de tensiunile de securitate din regiunea Mării Negre, amplificate de incursiunile dronelor rusești, precum și de intențiile administrației Trump de a diminua prezența militară a SUA pe continentul european.

Nicușor Dan vrea să plătească SUA pentru menținerea trupelor americane în România. Ce sumă ar putea achita Bucureștiul după modelul Poloniei

În cadrul discuției cu jurnaliștii britanici, șeful statului a explicat că a pus pe masa negocierilor "anumite cifre (...) referitoare la trupe şi la împărţirea costurilor", urmând astfel exemplul unui demers similar făcut anterior de Polonia. "Vrem să avem mai multe trupe americane şi mai multe capacităţi letale", a declarat Nicușor Dan.

Conform datelor transmise de Administrația Prezidențială, contingentul american din România numără în prezent 1.172 de militari, în scădere față de nivelul anterior de 1.700 de soldați. Reprezentanții președintelui au indicat că se ia în calcul o sumă comparabilă cu propunerea Varșoviei. În luna septembrie, Polonia s-a oferit să achite Washingtonului câte 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american dislocat la viitoarea bază Fort Trump. Raportat la efectivele actuale din România, un astfel de acord ar presupune un efort financiar de 17,58 milioane de dolari pe an.

Soldați SUA / sursa foto: dreamstime.com

Propunerea a ajuns deja la Pentagon prin subsecretarul Elbridge Colby

Aceste declarații publice apar la numai câteva zile după ce președintele român i-a prezentat oficial oferta lui Elbridge Colby, subsecretarul american al apărării. Discuția a avut loc cu ocazia turneului efectuat de oficialul de la Washington în Polonia și România, cele mai mari două state de pe flancul estic al NATO, o deplasare menită să analizeze provocările de securitate din această zonă.

De ce s-au micșorat porțiile de alcool de la 50 la 40 ml. Cum diferă regulile în alte țări

Woman in Red. Mărturia unui român care a cunoscut-o pe cea care l-a turnat pe inamicul public numărul 1 al Americii

Elbridge Colby este cunoscut pentru faptul că a susținut anterior o prezență militară americană "mai limitată şi mai concentrată" în Europa, în timp ce Departamentul Apărării, aflat sub conducerea lui Pete Hegseth, a avertizat în repetate rânduri cu privire la o reducere majoră a efectivelor de pe continent.

În paralel, Polonia, care găzduiește circa 10.000 de militari americani în douăsprezece baze, face demersuri intense pentru înființarea unei baze permanente denumite după Donald Trump. Varșovia s-a angajat să acopere costurile de construcție și să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare soldat detașat la Fort Trump. După o întrevedere avută marți cu Pete Hegseth, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a afirmat că omologul său american i-a transmis că "totul evoluează în direcţia corectă", declarație pe care oficialul polonez a catalogat-o drept o "undă verde din partea Pentagonului pentru o bază militară permanentă a SUA în Polonia". Reprezentanții Pentagonului nu au oferit însă un răspuns la solicitările de comentarii trimise de Financial Times.

Poziție fermă față de Rusia și provocările din Marea Neagră

Nicușor Dan a subliniat că România duce o "politică externă foarte, foarte similară" cu cea a Poloniei, caracterizată printr-o atitudine fermă în raport cu Moscova. "Înţelegem ameninţarea reprezentată de Rusia şi înţelegem modul în care războiul din Ucraina (ameninţă) securitatea noastră", a spus președintele român.

Publicația Financial Times notează că războiul din țara vecină a afectat direct România, atât prin prăbușirea repetată a unor drone rusești pe teritoriul național, cât și prin atacurile asupra navelor comerciale din largul coastelor românești.

"Ruşii încearcă (...) să schimbe mentalitatea ţărilor europene care susţin Ucraina", a spus Dan. "La fel ca în cazul dronelor aeriene care au pătruns pe teritoriul nostru, am primit (ajutor) şi acum suntem mult mai bine protejaţi. Ne propunem să facem acelaşi lucru în Marea Neagră, să ne consolidăm echipamentul, să fim mai bine pregătiţi - dar fără a escalada conflictul", a precizat Nicușor Dan.

Deși România își crește treptat bugetul destinat apărării, președintele a recunoscut că deficitul bugetar ridicat nu permite Bucureștiului să atingă nivelul de cheltuieli al Poloniei. Varșovia se apropie deja de pragul de 5% din PIB, obiectivul stabilit de Donald Trump pe care statele membre NATO au agreat să îl atingă până în anul 2035.

Importanța bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu în relația cu Washingtonul

Șeful statului a evidențiat rolul strategic major pe care baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și portul Constanța îl au pentru interesele Statelor Unite. Nicușor Dan a amintit în interviul pentru FT că România a permis forțelor americane să folosească această bază aeriană în cadrul conflictului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului în acest an, într-un moment în care alte state membre ale Uniunii Europene au refuzat să pună la dispoziția SUA propriile instalații militare.

Referindu-se la rolul trupelor americane din țară, fostul comandant al Marinei Române și expertul militar Sandu-Valentin Mateiu a explicat că militarii prezenți acum în România au ca principală misiune să "asigura funcţionalitatea" bazelor. Pe lângă facilitatea aeriană de la malul Mării Negre, Statele Unite operează și baza de la Deveselu, în sudul țării, unde sunt instalate sisteme de apărare antirachetă. Potrivit lui Mateiu, rămâne de văzut dacă Washingtonul va decide să trimită și unități de luptă propriu-zise pe teritoriul românesc.

În încheiere, Nicușor Dan a punctat că relațiile bilaterale cu administrația Trump au cunoscut o îmbunătățire vizibilă comparativ cu perioada de după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, decizie luată pe fondul suspiciunilor de interferență rusă. În 2025, vicepreședintele american JD Vance a dat România drept exemplu pentru o presupusă reprimare a politicienilor de dreapta din Europa, descriind drept "slabe" dovezile privind implicarea Moscovei. Președintele român, ales în urma reluării procesului electoral, a minimalizat însă acele fricțiuni de început. "În SUA a venit o nouă administraţie care nu dispunea de toate informaţiile privind cooperarea noastră bilaterală", a spus el. "La scurt timp după aceea, cred că au înţeles", a asigurat el.