Mădălin Hodor a fost sancționat de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în urma raport al Alexandrei Toder, membru al Colegiului, doar cu avertisment și diminuarea salariului pe o perioadă de trei luni.

În primăvara lui 2018 izbucnea un scandal legat de unul din angajații CNSAS, Mădălin Hodor. Acesta a publicat lista „Brigadierilor Securității” în Revista „22”. Era un atac țintit la Ion Cristoiu, dar și la istoricul Ioan-Aurel Pop, sociologul Dorel Abraham, dirijorul Horia Andreescu, alături de alte 200 de persoane care apăreau în acest document al Securității.

Era vorba despre „Tabelul cuprinzând colaboratori care sunt în legătura unităţii noastre”, respectiv ai UM 0225, unitatea „antiemigrație”, care a fost întocmit la data de 13.05.1985 și, după cum susținea Mădălin Hodor, a fost descoperit întâmplător în Arhiva CNSAS cu puțin timp înainte de alegerile de la Academia Română.

„Evenimentul Zilei” a susținut că Mădălin Hodor a falsificat întreaga construcție pentru a-l ataca în special pe Ioan-Aurel Pop, aflat în pline alegeri la Academia Română, dar și pe cei care nu se încadrau ideologic în curentul neo-marxist promovat de Revista “22”, cum era cazul jurnalistului Ion Cristoiu.

Mai mult, EVZ a arătat în articolele publicate că întreaga campanie de presă a fost orchestrată, fiind căutat momentul publicării documentului. Dosarul fusese citit de Mădălin Hodor încă din 2015, când îl inventariase, fusese copiat cu încălcarea legii în 2018, prin complicitatea unor angajați ai CNSAS, cu alte cuvinte nimic nu era întâmplător.

Un document oficial al CNSAS dă dreptate EvZ. iată demontarea diversiunii.

CNSAS, chemat să răspundă în instanță pentru faptele lui Hodor

Acum, un raport intern din CNSAS, realizat de Alexandra Toader, membru al Colegiului Consiliului din partea Președinției, scoate la iveală modul ilegal în care cercetătorul Mădălin Hodor a scos pe piață informații, fără să țină cont de procedurile de funcționare a acestei instituții, scrie Ancheteonline.ro care a intrat în posesia raportului Alexandrei Toader.

Membrul Colegiului CNSAS, Alexandra Toader, pune în discuție modalitatea în care Hodor a avut acces la documente considerate a fi supuse legii de funcționare a acestei instituții, constatând încălcarea normelor interne ale Consiliului:

”Aceste informații sunt cu atât mai relevante cu cât CNSAS este chemat să răspundă, în instanță la ce țin de calitatea domnului Hodor de funcționar public. Îmi manifest speranța că membrii Colegiului vor analiza în mod obiectiv documentele pe care le prezint/analizez. Unele dintre acestea nu au fost semnalate până în prezent, altele au fost prezentate eronat, altele au fost scoase din contextul în care domnul Hodor a avut acces la dosare, de contextul în care a primit fotocopii după materiale și apoi au fost date publicității. De aceea, rog membrii Colegiului CNSAS să evalueze această situație raportându-se la cadrul juridic în baza căruia funcționează instituția, precum și a regulamentelor interne ce se impun a fi respectate de către toți angajații CNSAS, precum și de toți cercetătorii cărora Colegiul le-a aprobat acreditare pentru o anumită temă”.

Un fel de „Mama Omida”

Între tema pentru care Hodor a primit acreditare de cercetător extern din partea Colegiului CNSAS și documentele la care a avut acces, publicate în Revista „22”, este o mare diferență. ”Vă aduc în atenție însemnătatea momentului 13 martie 2018 la care domul Hodor nu a făcut referire în Nota adresată membrilor Colegiului CNSAS. Concret, pe data de 13 martie domnul Mădălin Hodor a primit înștiințarea oficială că acreditarea sa pe tema istoriei spionajului românesc de la al doilea război mondial până la Revoluția de la 1989 a fost aprobată de membrii Colegiului CNSAS, document semnat de președintele Dragoș Petrescu.

Mai mult, pentru programarea sa la sala de studiu, i se recomanda contactarea doamnei A.I. și, în lipsa acesteia, a domnului S.M. Așadar, domnul Mădălin Hodor a luat la cunoștință faptul că a fost acreditat pe data de 13 martie , dovadă înscrisul de pe acest document: ”Am primit un exemplar, 13.03.2018, Mădălin Hodor”, se mai arată în raportul citat de ancheteonline.ro.

”În schimb, domnul Hodor depusese deja prima cerere pe data de 7 martie 2018, document în care solicită eliberarea de fotocopii necesare documentării temei istoriei spionajului românesc. Așadar, cererea a fost depusă cu o săptămână înainte de a fi înștiițat cu privire la situația acreditării sale pe această temă.

Potrivit articolului 5 din Regulamentul privind consultarea documentelor din arhiva CNSAS, cercetătorii acreditați programați la sala de studiu primesc din partea Serviciului Cercetare- Editare o înștiițare scrisă privitoare la dosarele care pot fi cercetate, ca urmare a aprobării venite din partea Colegiului CNSAS. Înștiințarea va cuprinde în mod obligatoriu cota de arhivare a a dosarelor din arhiva CNSAS, numărul volumelor la care au acces și va fi trimisă de consilierii abilitați prin email sau personal în prima zi a programării la sala de studiu”.

Însă, ”domnul Hodor nu așteptat să intre în posesia înștiințării, așa cum nu a așteptat nici înștiințarea oficială că a fost acreditat, fără de care niciun cercetător nu poate depune cerere de fotocopiere. Mai mult decât atât, nu s-a programat la sală, așa cum i se recomandase, în înștiințarea din 13 martie”.

„Cercetătorilor acreditați nu li se permite accesul la inventarul Fodului SIE, în afara unor dosare problemă”, dar, Hodor solicită în cererea de fotocopiere ”copii, cu exactitate, numărul de pagini din fiecare dosar, cotele dosarelor SIE, fără ca Direcția de Cercetare-Editare să-l fi îndrumat în privința dosarelor pe care să le studieze în vederea întregirii documentației pe tema spionajului românesc”, mai puctează Alexandra Toader.

”Acest aspect ridică o întrebare justificare: cum poate să intre un cercetător acreditat în posesia cotelor unor dosare SIE și mai mult să cunoască numărul filelor respectivelor dosare atâta timp, cât, în calitate de cercetător acreditat, nu le-a văzut niciodată și în plus, Direcția Cercetare nu i-a comunicat niciodată aceste date”, se întreabă autorul raportului. Răspunsul vine rapid, tot din raport: ”Verificând lista de consultare a tuturor celor patru dosare solicitate, observăm că  în noiembrie 2015, funcționarul Hodor s-s-a ocupat de inventarierea acestor dosare, în calitate de angajat a Direcției de Investigare din cadrul CNSAS”. Drept consecință, ”el cunoștea aceste cote, precum și conținutul dosarelor , în calitatea sa de angajat al Direcției de Investigare”.

Și angajat și cercetător extern

”Rezumând, domnul Hodor a solicitat fotocopii înainte de a fi programat la sala de studii, respectiv înainte de a i se aduce la cunoștință că a fost acreditat. Așadar a solicitat fotocopii în calitate de angajat , a se citi în afara normelor legale. Cum cererea este alcătuită de Hodor angajatul, documentele au fost fotografiate de același Hodor angajatul, semnatarul cererii. Cum i-au parvenit, atunci, copii după acele documente, cercetătorului Hodor?

Bunăoară s-ar putea justifica, in extremis, conținutul articolului publicat în revista „22”, prin calitatea lui de cercetător. Publicarea facsimilului, nicidecum! În primul rând pentru că cercetătorul Hodor a primit documentul de la angajatul Hodor, care, la rândul său îl obținuse nerespectând formele legale”, se mai spune în raport. ”Funcționarul Fodor, a obținut și de asemenea a scos din instituție, în mod problematic, copiile, iar la rândul lui, cercetătorul Hodor, a intrat în posesia lui și le-a publicat, plasându-se, în acest context, în afara cadrului juridic”, concluzionează Alexandra Toader.

”Un alt aspect asupra căruia membrii Colegiului trebuie edificați este măsura în care s-au făcut presiuni , la nivelul Direcției Arhivă Centrală, în vederea eliberării copiilor”, mai scrie Alexandra Toder.