„Ziua CFR-iștilor” - 16 Februarie. Mergem des prin București. Este o zi care amintește de sânge vărsat pentru drepturile muncitorilor în anii Marii Crize

Am auzit de Piața 16 Februarie. Am auzit de Cartierul 16 Februarie. Vedem pe afișajul electronic al autobuzelor STB „16 Februarie”.  Înainte de 1989, sărbătoarea era una fundamentală.Comuniștii au fost acuzați că și-au asumat ziua aceea deși nu ar fi avut rolul dominant. Problema era că autorii represiunii, adică Guvernul și Regele Carol al II-lea au dat vina pe comuniști.

 

16 Februarie - preliminarii

Din octombrie 1932 și până în noiembrie 1933, România a fost condusă de Guvernele Iuliu Maniu (20 octombrie 1932-12 ianuarie 1933) și Alexandru Vaida-Voevod (14 ianuarie-9 noiembrie 1933).

În anul 1932, se introduce „curba de sacrificiu”, adică tăierea salariilor cu 25 %. Mai exact, indemnizația de chirie (muncitorii erau din provincie în marea lor parte) și „alocația de scumpete” (un fel de strămoș al voucherelor actuale) au fost oprite, ele reprezentând un sfert din retribuția și așa mizeră a salariaților. Cea mai puternică reacție negativă vine de la muncitorii CFR-iști care erau cel mai bine organizați sindical.

Atelierele Grivița de la București fundalul eveninemtelor de la 16 Februarie erau cea mai mare aglomerație de ateliere, locuințe modeste. Ele porneau de la actuala Pasarelă Basarab, pe Calea Griviței. Zona uprindea zona Străzii Gării de Nord, Bulevardului Dinicu Golescu până la intersecția cu actuala stradă Mircea Vulcănescu. Azi, o mică stradă ascunsă de tarabele dimprejurul Pieței Matache, Strada Atelierului care se lasă în Griviței, mai amintește de vechile ateliere. Bombardamentele americane din aprilie 1944 au ras zona. În anii 30 a început edificarea Palatului CFR, terminat după Al Doilea Război Mondial (actualul sediu al Ministerului Tannsporturilor). La finalul anilor 50, zona a fost complet reconstruită apărând blocurile de tip sovietic.

16 Februarie - represiunea guvernamentală

La 1 februarie 1933, muncitorii din Secția I și  Secția II Vagoane și Locomotive au decis ca atunci când sirena va anunța masa de prânz, să se organizeze în hala principală a Atelierelor pentru a stabili revendicările și a merge spre pavilioanele administrației.

Sindicaliștii, mulți membri ai Partidului Social Democrat au fost adversari ai ideii comuniștilor de a declanșa conflict direct cu patronatul. Au apărut la porțile uzinelor femei care anunțau că Siguranța le-a arestat soții. Evident, s-a creat panică, acele femei nefiind nevoite să spună cum se numeau soții și unde lucrau. Erau agitații care funcționaseră și în Rusia în 1917. Alte femei susțineau că le-au fost concediați soții fără a primi salariul datorat de patronat.

Muncitorii au pregătit carbid în butoaie, i-au dat foc pentru a sta noaptea în ateliere. Armand Călinescu (1893-1939), subsecretar de stat la Interne a primit ordin de la Ministrul de Interne GG Mironescu (1874-1949) să reprime în dimineața de 16 februarie, manifestarea.

Jandarmii și militarii au deschis focul la ora 05.45 dimineața. Au murit șapte muncitori: Vasile Roaită, Dumitru Popa, Gheorghe Popescu, Cristea Ionescu, Dumitru Tobiaș, Dumitru Mayer, Ion Dumitrescu.

Comuniștii, acuzați oficial pentru organizare

Gheorghe Gheorghiu Dej, Chivu Stoica, Panait Bogătoiu, Constantin Doncea, Alexandru Petea și Ilie Pintilie, membri ai PCdR au mers pe 15 februarie, la ora 09.00, cu lista de revendicări, în timp ce 4 000 muncitori opriseră lucrul.

Liderii comuniști au fost arestați și judecați în vara anului 1933, condamnați la ani grei de închisoare. Recursul a dus la rejudecarea învara anului 1934 a procesului. Condamnările la 20 ani de închisoare (Dej, Doncea, Chivu Stoica) au fost reduse la 12 ani închisoare. Dumitru Petrescu, inițial condamnat pe viață, a primit 15 ani temniță.

Monumentul din Parcul Gării de Nord și lecțiile Istoriei

Azi, în Parcul Gării de Nord există un monument mic de granit cu placă de marmură. Acesta fusese ridicat în anii comunismului și fusese demolat în 2005. La 16 februarie 2006, Partidul Alianța Socialistă l-a reinstalat și l-a inaugurat. An de an, socialiștii români, reprezentanți ai stângii dar și simpatizanți comuniști vin la monument și depun flori.

Printr-o lege, Guvernul României a decis după 2017, ca pe 16 februarie să se celebreze Ziua Feroviarului.

Lecția Grevelor de la Grivița 1933 este că reprimarea unor acțiuni și atribuirea acestor acțiuni greviste unor inițiatori minoritari augmentați artificial determină ca aceia care primesc stigmatul, la un moment dat să-l valorifice în interesul lor când se întoarce roata istoriei....