DOSARUL CĂRNII STRICATE. Audieri maraton la DIICOT: consilierul europarlamentarului PNL Ovidiu Silaghi, ridicat de procurori

Zece persoane au fost reţinute, până în acest moment, în dosarul de evaziune fiscală şi punere în circulaţie de produse alterate, cercetările fiind continuate la structura centrală a DIICOT. În total, au fost audiate 37 de persoane.

Update Horațiu Bonea, om de afaceri liberal din Satu Mare, se află printre cele 80 de persoane audiate în scandalul Mafiei Cărnii. Horaţiu Bonea a fost ridicat miercuri dimineața de la domiciliul său din Satu Mare de procurorii DIICOT și dus la București la Structura centrală pentru audieri, potrivit voceatransilvaniei.ro Afaceristul sătmărean acuzat că face parte din rețeaua de evazioniști din Mafia Cărnii este patronul firmei BONVI IMPEX, producător și distribuitor de carne de pui și produse din carne de pui din Satu Mare. Horațiu Bonea este un apropiat al fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, fiind consilier al acestuia la cabinetul de la Parlamentul European. VEZI SCHEMA EVAZIUNII DE 15 MILIOANE DE EURO. Mafia cărnii stricate a îmbolnăvit România cu ajutorul angajaţilor statului Procurorii DIICOT - Structura Centrală au făcut, ieri, 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, informează instituţia, într-un comunicat de presă. Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro. FILMUL percheziţiilor şi audierilor de miercuri Evaziune de top Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operaţiunile reale fiind evidenţiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA. "După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau livrări fictive către firme «fantomă» din alte state comunitare - coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi, până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile - «la negru»", a precizat DIICOT. Se foloseau de firme fictive De asemenea, susţin procurorii, există suspiciunea că reţeaua achiziţiona marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie şi Germania, direct prin firme "fantomă" ale reţelei şi apoi o vinde pe piaţa internă, "la negru", la un preţ apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, "fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale". O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din Bulgaria şi Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăţi de tip "paravan", care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT. "Această modalitate de acţiune presupunea concursul direct al producătorilor autohtoni de carne şi produse de origine animală la activităţile ilicite derulate de gruparea în cauză", au precizat procurorii. Organizare riguroasă Anchetatorii mai arată că, în derularea activităţilor ilegale, membrii reţelei ar fi folosit mai multe firme deţinute în mod direct sau prin interpuşi, "asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile". "Activităţile ilegale cu privire la care există suspiciunea implicării grupării impun înregistrări de achiziţii/livrări de bunuri ori servicii fictive şi neînregistrarea unor tranzacţii în actele contabile ale societăţilor controlate şi plăţi pentru astfel de operaţiuni, cu scopul de a scoate sume de bani din gestiunea firmelor cu o altă destinaţie decât cea declarată, pentru a diminua baza impozabilă ori pentru a şterge urmele unor tranzacţii frauduloase, vânzări sub preţul de achiziţie, distrugerea unor documente în baza cărora au circulat mărfurile şi altele similare", potrivit DIICOT.