International
Voturile sosite după scrutin, în centrul unei dispute majore la Curtea Supremă din Statele Unite
numararea voturilor / sursa foto. captură video
Din cuprinsul articolului
Curtea Supremă a Statelor Unite a analizat luni un caz cu miză electorală ridicată, privind o lege din statul Mississippi care permite numărarea buletinelor de vot trimise prin poștă și primite după ziua alegerilor, cu condiția ca acestea să fie ștampilate cel târziu în ziua scrutinului, potrivit Fox News.
Dosarul, intitulat Watson v. Republican National Committee, ar putea avea efecte importante asupra modului în care sunt administrate alegerile federale și asupra regulilor aplicate în mai multe state americane înaintea viitoarelor confruntări electorale.
Judecătorii au ascultat aproximativ două ore de argumente orale într-un litigiu pornit în 2024 împotriva legislației din Mississippi. Legea contestată permite autorităților electorale să contabilizeze buletinele de vot prin corespondență care sosesc în termen de până la cinci zile după alegeri, atât timp cât ele au fost expediate până în ziua votului inclusiv.
Cazul Mississippi și implicațiile la nivel național
Mississippi nu este un caz izolat. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, alte 14 state, alături de Districtul Columbia și trei teritorii americane, aplică reguli similare, care permit validarea unor buletine de vot sosite după ziua alegerilor, dacă acestea poartă ștampila poștală corespunzătoare termenului legal.
Analiza Curții Supreme are loc într-un context mai amplu, în care votul prin corespondență rămâne una dintre temele intens dezbătute în politica americană. În fața instanței, una dintre întrebările centrale a fost dacă legislația federală care stabilește ziua alegerilor prevalează asupra legilor statale ce permit primirea și numărarea ulterioară a unor voturi expediate la timp.
Judecătorii au încercat să clarifice și sensul expresiei „ziua alegerilor”, respectiv dacă aceasta se referă strict la ziua în care voturile trebuie atât exprimate, cât și primite, sau doar la termenul-limită până la care alegătorii trebuie să își trimită buletinele.
Întrebările-cheie puse de judecători
În timpul audierilor, președintele Curții Supreme, John Roberts, a ridicat problema interpretării restrictive a noțiunii de „Election Day”.
„Dacă ziua alegerilor este ziua votării și a colectării voturilor, atunci trebuie să fie acea zi”, a afirmat Roberts.
El a întrebat, de asemenea, dacă o anumită interpretare a legii ar putea influența și votul anticipat, formulând întrebarea:
„Există vreo limită în privința asta? Să completezi un buletin de vot… și să îl depui cu două săptămâni înainte?”
Judecătorul Samuel Alito a pus accent pe impactul întârzierii rezultatelor asupra percepției publice. El a spus că „încrederea în rezultatele alegerilor poate fi serios afectată” atunci când centralizarea voturilor este întârziată.
voturi, corespondenta / sursa foto: captură video
Aceeași idee a fost reluată și de judecătorul Brett Kavanaugh, care a declarat: „Dacă aparentul câștigător din dimineața de după alegeri ajunge să piardă din cauza unor buletine sosite târziu, acuzațiile privind alegeri trucate ar putea exploda.”
Dezbateri privind limitele autorității statelor
În cadrul audierilor, judecătorii conservatori au adresat mai multe întrebări despre limitele pe care statele le-ar putea avea în stabilirea propriilor termene pentru primirea voturilor prin corespondență. Judecătorul Neil Gorsuch a invocat riscul extinderii succesive a acestor perioade și a afirmat:
„Dacă istoria ne învață ceva, [este că] de îndată ce un lucru este permis, el se va întâmpla.”
Într-un schimb de replici cu avocații care apărau legea statului Mississippi, Gorsuch a întrebat: „Dacă am decide împotriva dumneavoastră, ar exista ceva care să împiedice un stat să permită primirea voturilor de către autoritățile electorale până în ziua în care se întrunește noul Congres?”
Paul Clement, care a susținut argumentele formulate de Partidul Republican și de alegători libertarieni, a spus că o decizie favorabilă statului Mississippi ar putea crea posibilități „nelimitate”.
El a afirmat:
„Poate că următorul stat va găsi o modalitate de a organiza alegeri fără ca nimeni să primească efectiv nimic, nu știu. Mi se pare că acesta este un motiv important pentru care ziua alegerilor ar trebui să însemne «ziua alegerilor».”
Judecătorul Alito a insistat, la rândul său, asupra sensului literal al termenului: „Avem multe expresii care conțin două cuvinte, al doilea fiind «zi». Ziua Muncii, Memorial Day, ziua de naștere a lui George Washington și Ziua Independenței. Toate sunt zile precise.” El a adăugat:
„Dacă pornesc de la această expresie, «ziua alegerilor», eu cred că aceasta este ziua în care se va întâmpla totul sau aproape totul.”
Poziția statului Mississippi
Avocații statului Mississippi au susținut în fața Curții că o „alegere” înseamnă alegerea finală a unui oficial și că legislația federală cere doar ca alegătorii să își exprime votul până în ziua alegerilor. În formularea prezentată instanței, „alegerea a avut loc deja, chiar dacă oficialii electorali nu au primit toate buletinele până în acea zi”.
Din această perspectivă, statul a argumentat că legea sa nu modifică data alegerilor, ci doar stabilește procedura administrativă prin care sunt recepționate și numărate voturile trimise la timp.
Decizie așteptată până în iunie
Cazul este urmărit atent în contextul mai amplu al disputelor juridice privind controlul statelor asupra regulilor electorale, mai ales în alegerile care includ atât funcții federale, cât și locale. În paralel, Curtea Supremă analizează și alte dosare electorale importante în acest an.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul de bază, decizia Curții Supreme în cazul referitor la numărarea buletinelor de vot prin corespondență este așteptată până în luna iunie.
