Locuitorii din sudul Europei se arată tot mai enervați de turiști, deși de pe urma lor trăiesc. Ei pun pe seama turiștilor lipsa apei, străzile supraaglomerate și costurile în creștere ale locuințelor. Locuitorii din Roma, Barcelona și Atena, probabil frustrați că turiștii își permit să călătorească și să consume, spun că pandemia de Covid-19, în urma căreia au murit milioane de oameni, a fost un lucru bun, pentru că au lipsit turiștii.

Activiștii au ieșit pe străzi în diferite orașe din Spania, Italia, Portugalia și Grecia pentru a protesta contra turismului și chiar pentru a-i agresa pe străini.

Val de xenofobie în Europa

Protestatarii susțin că turismul „excesiv” - de pe urma cărora trăiesc foarte mulți dintre ei - duce la creșterea prețurilor locuințelor, accelerează „gentrificarea” (un concept folosit de ideologii egalitarismului pentru a desemna „alungarea” celor săraci din anumite cartiere) și face ca rezervele de apă, deja epuizate, să fie mai rare.

Activiștii - de regulă asociați cu anticapitalismul marxist și ecologismul radical - mai acuză că, în centre urbane afectate de secetă, precum Barcelona, turiștii ar consuma mai multă apă decât locuitorii obișnuiți. În Sicilia, mai multe orașe au început să refuze turiștii din cauza lipsei apei.

Guvernele, la rândul lor, nu sunt dispuse să pună în aplicare măsuri contra turismului, pentru că li s-ar prăbuși economiile. Pentru multe țări din UE, în special cele din sudul Europei, turismul este un pilon-cheie al economiei: 11,3% pentru Croația și între 6 și 8% pentru Portugalia, Grecia, Spania și Italia, potrivit unei analize Allianz.

După ce pandemia a stopat practic turismul timp de doi ani, oamenii dornici să călătorească s-au lansat în așa-numitul „turism al răzbunării”. Aceștia au recâștigat călătoriile pe care le-au ratat.

Datorită turismului, Spania, Portugalia și Grecia au înregistrat performanțe superioare celorlalte state din UE în 2023. În timp ce PIB-ul blocului comunitar a crescut cu 0,5%, economiile Portugaliei, Greciei și Spaniei au înregistrat majorări de peste 2%.

„Ceea ce vedem în mass-media este ceea ce am început să vedem chiar înainte de pandemie. Am văzut o mișcare și proteste împotriva turismului, și le vedem revenind”, a declarat Sandra Carvão, director de informații de piață, politici și competitivitate la agenția pentru turism a Organizației Națiunilor Unite.

Anticapitalism și ecologism radical: agresiuni verbale și fizice contra străinilor

Spre sfârșitul lunii iulie, aproximativ 20.000 de activiști anti-turism s-au adunat în Palma de Mallorca și au cerut schimbarea unui model turistic despre care spun că dăunează Insulelor Baleare.

În 2023, numărul total de turiști pe insule a crescut la 14,4 milioane. Acesta este considerat un număr „copleșitor” pentru insulele care au o populație totală pe tot parcursul anului de aproximativ 1,2 milioane de locuitori.

În Barcelona, activiștii au stropit vizitatorii străini cu pistoale cu apă în cadrul unui protest de mai mică amploare. Ministrul turismului din Spania a condamnat acțiunea. El a afirmat că aceștia nu reprezintă cultura ospitalității din țară. Pe străzile și în spațiile publice din Spania au apărut autocolante și graffiti cu referire la „guiris”, un termen colocvial depreciativ pentru turiștii care au probleme în a respecta legile și cultura locală.

Proteste similare împotriva turismului au avut loc în această vară în orașe din Spania, inclusiv în Madrid, Malaga, Granada și Alicante. În afara Spaniei, zone turistice precum Portugalia, Italia și Grecia s-au confruntat cu proteste de diferite grade, conform politico.com.

Restricții, spoliere și alte măsuri anti-turiști

Orașele au luptat împotriva turismului prin amenzi, taxe și interdicții. Aceste acțiuni au avut diferite grade de succes.

Unele au implementat reguli nejustificate pentru a descuraja turiștii. Nu se permit selfie-uri în zone ale orașului italian Portofino. Nu se poate sta pe treptele spaniole din Roma. Nu se pot folosi nave de croazieră mari în Dubrovnik din Croația sau Santorini din Grecia și nu se pot purta șlapi în Cinque Terre.

În Veneția, autoritățile au introdus o taxă de intrare de 5 euro pentru a limita numărul de turiști. Cu toate acestea, măsura s-a întors împotriva sa. A provocat în schimb noi proteste din partea localnicilor, care susțin că orașul a fost transformat într-un parc tematic.

Unii sunt însă mai radicali. Primarul socialist al Barcelonei a anunțat în iunie că orașul va interzice închirierea de apartamente pe termen scurt pentru turiști până în 2028. În ultimul deceniu, Insulele Canare, alături de orașele Berlin și Lisabona, au aprobat măsuri similare.

ONU laudă restricțiile anti-turiști

Potrivit oficialei de la ONU, o strategie turistică de succes trebuie să se concentreze pe echilibrul dintre impactul economic, social și de mediu și trebuie să ia în considerare nivelul cererii, precum și capacitatea destinației.

Carvão a citat ca exemplu pozitiv Amsterdam, un oraș cu multe restricții pentru turiști. De exemplu, deși avea cândva reputația de capitală europeană a petrecerilor, orașul a interzis fumatul de iarbă în cartierul roșu (o zonă în care prostituția este legală și omniprezentă) și a anunțat o interdicție privind construcția de noi hoteluri.