Micii producători încep să câştige supremaţia pe piaţa autohtonă a vinului. Dacă, în trecut, proprietarii marilor podgorii erau cei mai apreciaţi, oenologii îi elogiază anul acesta pe viticultorii de nişă.

Piaţa autohtonă se schimbă radical, anunţă specialiştii. Vinurile preparate de micii producători au fost cele mai premiate la cea mai recentă festivitate de gen, VinVest, care a avut loc în Banat, la sfârşitul săptămânii trecute. „Noutatea absolută e că marile vinuri trebuie căutate la cramele mici. Dacă în anii trecuţi ştiam că marii producători, Jidvei sau Cotnari, erau cei care se încununau de lauri şi luau toate medaliile, încet încet au apărut producători mici cu vinuri absolut excelente”, spune Viorel Stoian, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole din Bucureşti şi membru de onoare al Asociaţiei Degustătorilor de Vin.

Nu şi-au permis să greşească Micii producători au dovedit că fac vinuri de aur. Tenuta Odobeşti şi-a adjudecat două medalii de aur pentru un Cupaj alb şi o Şarbă, ambele din 2008 (seci), Rotherfield Properties alte două, cu un Riesling italian din 2007 (sec) şi cu Tămâioasă Românească din acelaşi an (aromat). La Vie e alt medaliat cu aur, pentru Tămâioasă Românească din 2008. Două medalii de aur au plecat şi la Wine Princess, pe un Burgund din 2005 şi o Cădarcă din 2006, ambele vinuri roşii (seci). Şi Domeniile Dealu Mare Urlaţi au un vin de aur, Feteasca Neagră din 2008 (sec).

Explicaţia pentru calitatea înaltă a vinului ieşit de la mici producători este că aceştia, de câţiva ani, nu numai că au avut acces la linii de producţie dar şi-au luat şi foarte în serios ocupaţia, astfel că nu mai fac greşeli. Pe de altă parte, spun specialiştii, acest fenomen trebuie înţeles şi prin prisma concluziei unui studiu intens vehiculată anul trecut în mediul economic românesc, aceea că viitorul aparţine afacerilor de nişă.

Vinul are memorie Promotorii culturii vinului spun că acesta este singurul aliment cu memorie. „Vinul este cultură, aliment şi terapie”, subliniază Dorin Popa, preşedintele Asociaţiei Consultanţilor Oenologi din România. Specialiştii explică vinul prin aceea că procură plăcere pe mai multe planuri, dar se judecă, în foarte mare măsură, în funcţie de mâncarea lângă care se consumă.

Iniţiatorul festivalului, oenologul Lucia Pîrvu, vrea, în primul rând, să educe băutorii de vin. „Nu avem o cultură a consumului de vin. Educaţie se face consumând vin la fiecare masă. Vinul este un produs care trebuie savurat, nu se bea ca să te îmbeţi. Încercăm să facem educaţie. Publicul român trebuie să înveţe că vinul este mult mai mult decât o băutură”, a declarat oenologul Lucia Pârvu, organizatorul evenimentului din Banat.

Degustarea are propriul ritual Vinul este deopotrivă cultură, aliment lichid şi medicament. El are virtuţi terapeutice demonstrate: protejează sistemul circulator, dizolvă colesterolul, este anticancerigen şi antiviral. Pe de altă parte e singurul aliment cu memorie: gustul unui vin reţine zona din care provine, soiul, clima în care s-a copt strugurele, tehnologia prin care băutura a fost preparată, vârsta ei şi bolile sau defectele.

Vinul se bea mai întâi cu ochii, admirându-i-se limpezimea, nuanţele, corpolenţa; apoi se bea cu mirosul, gustându-i-se parfumul şi abia apoi se gustă efectiv. Întotdeauna se consumă din pahar spaţios cu picior: spaţiul e necesar pentru a se aduna parfumul vinului, iar piciorul pentru a-l ţine în „siguranţă”, contactul palmei cu paharul poate modifica temperatura vinului, alterându-i gustul.

Ritualul vinului estre cunoscut numai de somelieri, care ştie modul de prezentare şi de asociere cu meniul. Somelierul este cel care recomandă, după caz, un vin potrivit meniului ales de client într-un restaurant, sau invers, dacă acesta optează din start pentru un anumit soi de vin. El prezintă butelia, de la design până la istoricul vinului, o şterge şi o destupă cu mare grijă pentru a lăsa vinul „odihnit”. urmează mirosul dopului, care oferă primele informaţii despre calitatea vinului, după care îl carafează, la lumina lumânării, adică îl trece într-o carafă pentru a lăsa în sticlă eventualele depuneri. MEDALII Rivali cu vinurile din centrul Europei

Cele mai bune vinuri din România, au fost medaliate la Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice (CNVBA), în cadrul Salonului Internaţional de Vinuri VinVest 2009, sâmbăta trecută. După două zile de degustare şi deliberare, din cele 106 probe intrate în concurs un număr de 18 vinuri, două vinarsuri şi o ţuică şi-au adjudecat medaliile de aur, iar alte 11 vinuri pe cele de argint.

„VinVest a devenit o autoritate care s-a impus în lumea vinului şi a impus faţă de participanţii la CNVBA o creştere efectivă a calităţii, de la un an la altul. 70% dintre probele intrate în concurs sunt vinuri albe de un standard calitativ care rivalizează realmente cu vinurile din centrul Europei, germane sau austriece”, explică Viorel Stoian, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole din Bucureşti şi membru de onoare al Asociaţiei Degustătorilor de Vin.

CITIŢI ŞI: Oul, transformat în friptură în 52 de zile | VIDEO

Un aliment cu termen de valabilitate 2.000 de ani | VIDEO

Laptele românesc îl "covăseşte" pe cel importat | VIDEO Vinul şampanizat la Castel

Vinul românesc face înconjurul lumii | VIDEO

Vinul românesc, o industrie de 500 de milioane de euro

Conserva care a făcut războiul

Producătorii vor simbol unic pentru produsele româneşti

CAMPANIE EVZ: Fabricat în România, de la ingrediente la acţionari

Bucătăria lumii, preparată în România | VIDEO