Viitorul NATO se joacă și la alegerile din Franța. România ar putea fi afectată direct

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Alegerile prezidențiale programate anul viitor în Franța provoacă îngrijorare în NATO, în condițiile în care candidați cu poziții critice față de alianță beneficiază de o susținere importantă în sondaje. O eventuală schimbare radicală de politică la Paris ar putea avea efecte directe inclusiv asupra României, unde Franța conduce un grup de luptă format din aproximativ 1.200 de militari, potrivit unei analize POLITICO.

Marine Le Pen, reprezentanta partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), susține retragerea Franței din comandamentul integrat al NATO, în timp ce Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii de extremă stânga La France Insoumise (LFI), a declarat că dorește ieșirea completă a țării din alianță.

Franța este singura putere nucleară a Uniunii Europene, iar o eventuală retragere din structurile NATO ar avea efecte importante asupra alianței. Printre consecințele posibile se numără incertitudinea privind prezența trupelor franceze în România și Estonia, reducerea accesului la anumite capacități militare și afectarea coordonării între cele 32 de state membre.

NATO, în fața unei noi probleme în Europa

Discuțiile privind viitorul Franței în NATO apar într-un moment în care alianța încearcă să-și consolideze apărarea europeană.

Sub conducerea lui Donald Trump, Statele Unite au început să reducă numărul militarilor desfășurați în Europa, iar ceilalți aliați încearcă să-și întărească propriile capacități de apărare pe fondul avertismentelor legate de posibilitatea unui atac rusesc în acest deceniu.

„Având în vedere prezenţa redusă a SUA, ceea ce nu ne dorim este ca o ţară europeană importantă să se distanţeze de alianţă, mai ales într-un moment în care obiectivul general este ca europenii, inclusiv Franţa, desigur, să-şi asume mai multe responsabilităţi”, a declarat Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO, în prezent cercetător principal în domeniul apărării la grupul de reflecţie Friends of Europe.

O eventuală ieșire a Franței din comandamentul unificat ar crea dificultăți atât pentru Paris, cât și pentru restul alianței.

Temeri privind rezultatul alegerilor prezidențiale

Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, și-a exprimat speranța că Parisul va continua actuala direcție în politica de securitate.

„Sperăm că Franţa înţelege beneficiile pe termen lung ale unui NATO puternic, iar acest lucru (presupune) ca Franţa să fie integrată pe deplin în structurile NATO”, a declarat pentru POLITICO ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen. „Aşadar, sperăm că, în politica de apărare îşi vor menţine linia politică într-o poziţie fermă”, a adăugat el.

Până la scrutin mai sunt aproximativ opt luni, iar rezultatul rămâne incert. Există și posibilitatea ca un candidat care ajunge la putere să își modereze ulterior pozițiile față de NATO, așa cum s-a întâmplat în cazul premierului italian Giorgia Meloni în 2022. POLITICO notează însă că relația istorică complicată dintre Franța și NATO face ca actuala situație să fie urmărită cu atenție.

„Mă tem de acele alegeri”, a declarat un diplomat NATO. „Pierderea Franţei ar fi îngrozitoare”, a mărturisit el sub acoperirea anonimatului.

Franța a mai părăsit în trecut comandamentul integrat al alianței. În 1966, președintele Charles De Gaulle a retras țara din structurile militare ale NATO, argumentând că Franța avea nevoie de o autonomie mai mare. În urma acelei decizii, aproximativ 26.000 de militari au fost retrași, iar NATO și-a mutat structurile în Belgia. Parisul a revenit în comandamentul integrat abia în 2009, în mandatul fostului președinte Nicolas Sarkozy.

Doar 54% dintre francezi ar vota pentru rămânerea în NATO

Fabrice Pothier, director general al Rasmussen Global și fost șef al departamentului de planificare politică al NATO, consideră că o eventuală schimbare de direcție nu ar duce obligatoriu la ruperea tuturor legăturilor dintre Franța și alianță. Cu toate acestea, el avertizează că schimbarea ar fi una importantă.

„Ar fi o prostie să credem că ar exista continuitate” sub un nou preşedinte cu o linie dură, a avertizat el. „Francezii nu au fost niciodată printre cei mai pro-NATO membri”, reaminteşte Pothier, ceea ce face ca această chestiune să fie o „ţintă uşoară” pentru populişti.

Un sondaj intern al NATO realizat în primăvară, consultat de POLITICO, arată că 54% dintre alegătorii francezi ar vota pentru menținerea Franței în alianță. Este al doilea cel mai redus procent dintre cele 32 de state membre, după Muntenegru.

Sistemul electoral francez în două tururi a împiedicat până acum candidații radicali să ajungă la președinție, deoarece alegătorii s-au mobilizat în turul decisiv în jurul unor candidați considerați mai moderați. POLITICO arată însă că nu este sigur că același mecanism va funcționa și la scrutinul de anul viitor.

NATO / sursa: nato.it

Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon și-au exprimat deja fără echivoc pozițiile față de alianță

„Trebuie să părăsim comandamentul integrat al NATO”, a declarat Le Pen la sfârşitul lunii mai şi nu este vorba doar de retorică electorală.

Potrivit unui oficial care cunoaște direct discuțiile, Le Pen ar fi susținut aceeași poziție și într-o întâlnire cu ușile închise cu un înalt comandant militar francez, desfășurată la începutul acestui an. Aceasta a susținut, de asemenea, că Franța va trebui în cele din urmă să reia legăturile cu Rusia.

Jean-Luc Mélenchon adoptă o poziție și mai radicală față de NATO. Liderul LFI, critic de mai mult timp al alianței, și-a prezentat la sfârșitul lunii trecute principalele priorități de politică externă, printre care ieșirea completă din NATO, invocând atitudinea „deschis ostile” a Statelor Unite.

„Nu se pune problema să rămânem membri ai NATO”, a declarat el la o conferinţă în iunie.

Ce ar pierde NATO dacă Franța s-ar retrage

O schimbare radicală a poziției Franței ar avea consecințe importante pentru NATO, atât din perspectiva capacităților militare, cât și a influenței politice.

„Franţa nu este doar un membru fondator, ci un actor-cheie în această alianţă, nu în ultimul rând datorită arsenalului său nuclear”, a declarat Marie-Agnes Strack Zimmermann, preşedinta Comisiei pentru apărare a Parlamentului European. „Există un singur grup care are de câştigat din asta - şi anume duşmanii libertăţii noastre”, a punctat eurodeputata.

Generalul-locotenent francez Michel Yakovleff, fost șef adjunct al statului major la cartierul general militar al NATO, a explicat că, teoretic, un președinte francez ar putea decide rapid retragerea din comandamentul integrat.

Șeful statului nu ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului, iar termenul de un an prevăzut de tratatul NATO se aplică retragerii complete din structurile politice ale alianței, nu neapărat unei ieșiri din comandamentul militar integrat.

În practică însă, Yakovleff estimează că procesul ar dura aproximativ un an.

Franța ar trebui să retragă aproximativ 1.000 de ofițeri detașați permanent la NATO

Și să creeze un sistem separat de legătură cu alianța, similar celui instituit după decizia lui Charles De Gaulle.

Franța a continuat însă și după 1966 să coopereze strâns cu NATO și să participe la numeroase operațiuni militare.

O eventuală administrație cu o poziție mult mai dură față de alianță ar putea însă schimba această situație.

Grupul de luptă francez din România, una dintre principalele incertitudini

Una dintre cele mai importante probleme pentru NATO într-un astfel de scenariu ar fi situația grupului de luptă condus de Franța în România.

Acesta este format din aproximativ 1.200 de militari. Potrivit a trei diplomați NATO citați de POLITICO, există temeri și privind cooperarea neoficială a Franței în domeniul armelor nucleare, precum și accesul alianței la capacitățile franceze specializate, inclusiv sateliții și serviciile de informații.

În lipsa Franței, NATO ar putea pierde accesul la singurul portavion cu propulsie nucleară din Europa, la o flotă amfibie care include nave din clasa Mistral, la sateliții de informații CERES și la una dintre cele mai puternice marine europene. Potrivit lui Yakovleff, Franța poate desfășura aproximativ 65% din flota sa navală, un procent superior celui al Statelor Unite.

„Adevărul este că avem câte puţin din toate”, a susţinut Yakovleff, adăugând că retragerea Franţei din structura de comandă ar avea, de asemenea, „consecinţe bugetare” pentru alianţă; în prezent, Franţa contribuie cu 10% la bugetul operaţional anual al NATO, în valoare de 5,3 miliarde de euro. „Ar slăbi alianţa, deoarece noi rămânem cea mai influentă putere… după America”, a spus el.

Franța ar pierde influență în cadrul alianței

O retragere din comandamentul militar al NATO nu ar afecta doar alianța, ci și poziția Franței. Parisul și-ar păstra locul în structurile politice ale organizației și dreptul de a participa la deciziile privind activarea clauzei de apărare colectivă.

Influența sa asupra deciziilor militare ar scădea însă considerabil, deoarece multe dintre propuneri sunt negociate în prealabil la nivelul structurilor militare ale NATO. În aceste condiții, Franța ar ajunge doar să „accepte sau să respingă” propunerile finale, potrivit lui Yakovleff.

Parisul ar putea pierde și mai multe funcții importante din cadrul alianței, inclusiv postul de Comandant Suprem Aliat pentru Transformare, funcția de comandant adjunct la cartierul general al forțelor aeriene NATO și postul de șef de stat major la baza din Brunssum, în Țările de Jos.

Un eventual stop al schimbului de informații ar putea afecta și accesul Franței la datele provenite din restul alianței. Părăsirea alianţei ar „înseamna cu siguranţă pierderea influenţei”, subliniază Yakovleff. Aceasta „ar costa foarte mult - din punct de vedere politic, tehnic, operaţional şi structural”.

Germania ar putea deveni principalul pilon european al NATO

O eventuală reducere a rolului Franței ar putea modifica și raportul de forțe din interiorul NATO. Germania ar putea deveni principalul pilon european al alianței, mai ales în contextul reducerii prezenței americane pe continent.

„Cu Franţa ieşită din Alianţă şi americanii retrăgându-se. Germania ar trebui să preia iniţiativa”, a spus diplomatul NATO citat mai sus. „Dacă ieşi, pierzi totul”, rezumă el.

Jamie Shea consideră că o asemenea evoluție ar accelera o tendință deja vizibilă în Europa.

„A avut deja loc această schimbare masivă, din punct de vedere economic şi politic, în direcţia Germaniei şi a Poloniei, care sunt acum ţările cu cele mai mari cheltuieli în termeni de PIB”, menţionează Shea, fostul purtător de cuvânt al NATO. „Ar accelera pur şi simplu ceea ce se întâmplă deja”, conchide el.

Pentru evitarea celui mai dificil scenariu, Shea consideră că NATO ar trebui să înceapă discuții în culise cu parlamentari din RN și LFI și să explice consecințele unei eventuale distanțări de alianță. În același timp, Parisului i-ar putea fi oferite mai multe funcții de comandă, pentru a demonstra rolul important pe care Franța îl are în structura NATO. Pe măsură ce alegerile prezidențiale se apropie, perspectiva ca un candidat sceptic față de NATO să ajungă la Palatul Élysée este urmărită tot mai atent în interiorul alianței.

„Vom supravieţui”, a spus acelaşi diplomat, dar „va fi foarte, foarte periculos”, avertizează el.