eoliene / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România a reușit sâmbătă seară să acopere consumul de energie și să treacă temporar pe export, după revenirea puternică a producției eoliene, iar vântul a continuat să susțină sistemul energetic și duminică dimineață, când turbinele asigurau aproape 37% din producția națională.
Datele operative indică o schimbare importantă față de zilele precedente, în care producția eoliană a fost redusă, iar România a avut nevoie de importuri consistente.
Sâmbătă, 8 august, în jurul orei 21:30, producția națională depășea 7.000 MW, în timp ce consumul era de aproximativ 6.500 MW. Diferența permitea României să exporte peste 500 MW, într-un interval considerat sensibil pentru sistem, când producția fotovoltaică scade după lăsarea serii. Datele în timp real publicate și urmărite de participanții la piața energetică au indicat un excedent de producție de peste 500 MW în acel moment.
Eolienele din Dobrogea au revenit în forță
Principalul factor care a schimbat rapid balanța a fost vântul din Dobrogea. În jurul orei 21:30, centralele eoliene produceau aproximativ 2.460 MW, echivalentul a circa 35% din producția internă.
Revenirea este importantă deoarece, în primele zile ale lunii august, aportul eolian fusese foarte redus. În aceste condiții, România a fost nevoită să apeleze la importuri pentru acoperirea consumului, inclusiv în perioadele de vârf ale serii.
Producția eoliană poate varia însă rapid în funcție de condițiile meteorologice. Tocmai de aceea, aportul ridicat al turbinelor nu înseamnă că deficitul structural al sistemului energetic a fost eliminat.
Peste 2.000 MW produși de eoliene duminică dimineață
Vântul a continuat să fie puternic și în dimineața zilei de duminică, 9 august.
La ora 07:34, România producea în total 5.623 MW, iar centralele eoliene furnizau 2.076 MW. Aportul eolian reprezenta astfel 36,94% din întreaga producție națională.
Potrivit datelor prezentate pentru acel moment, producția era împărțită între eolian, hidrocarburi, cărbune, nuclear și hidroenergie astfel:
- 2.076 MW – energie eoliană;
- 1.232 MW – hidrocarburi;
- 787 MW – cărbune;
- 684 MW – energie nucleară;
- 579 MW – hidroenergie.
Structura arată cât de importantă poate deveni energia eoliană atunci când viteza vântului permite funcționarea turbinelor la capacitate ridicată.
România vine după mai multe zile cu producție eoliană scăzută
Schimbarea este cu atât mai vizibilă cu cât producția eoliană medie zilnică a fost redusă la începutul lunii.
Datele operative menționate în analiza sistemului energetic indică valori de numai 113 MW în medie pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.
Prin comparație, nivelul de peste 2.000 MW înregistrat duminică dimineață reprezintă o creștere de mai multe ori față de valorile medii din primele zile ale lunii.
Energie verde. Sursa foto: Arhiva EVZ
Această diferență explică și schimbarea rapidă a balanței dintre producție și consum: atunci când vântul este slab, România trebuie să compenseze prin alte surse sau prin importuri, iar când producția eoliană crește puternic, presiunea asupra celorlalte surse se reduce.
Sistemul energetic, afectat și de secetă
Contextul este unul dificil pentru sistemul energetic românesc. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în 28 iulie, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, pe fondul secetei severe. Nuclearelectrica a precizat că decizia a fost una preventivă și a fost luată în baza procedurilor aplicabile în astfel de situații.
Unitatea 1 are o putere instalată de aproximativ 700 MW, astfel că oprirea ei a redus suplimentar capacitatea disponibilă pentru producția internă. În același timp, nivelurile reduse ale apei afectează și producția hidroenergetică.
În aceste condiții, energia eoliană a devenit cu atât mai importantă în anumite intervale ale zilei. În momentul în care turbinele din Dobrogea produc peste 2.000 MW, o parte semnificativă a deficitului poate fi acoperită fără apelarea la importuri.
Vântul oferă un răgaz, nu o soluție permanentă
Situația favorabilă din acest weekend reprezintă o detensionare pentru sistemul energetic, dar dependența de condițiile meteorologice rămâne evidentă.
Producția eoliană poate coborî într-un timp scurt atunci când viteza vântului scade. În acest caz, energia furnizată de turbine trebuie înlocuită rapid prin alte capacități disponibile, prin stocare sau prin importuri.
Tocmai de aceea, evoluția producției eoliene este urmărită permanent de operatorul sistemului. Într-un context în care România se confruntă simultan cu temperaturi ridicate, secetă, producție hidro redusă și indisponibilitatea temporară a unui reactor de la Cernavodă, fiecare sursă suplimentară de producție poate avea un rol important în echilibrarea sistemului
Recomandările noastre
