Taxa pe tranzacţii financiare este o idee proastă iar noi economiştii, vedem o grămadă de dezavantaje, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Parlamentul European a adoptat, săptămâna trecută, propunerea Comisiei Europene de introducere a unei taxe speciale pe tranzacțiile financiare în statele membre.

"Noi, principial, analizând această taxă ca economişti, considerăm că este o idee proastă. Indiferent cât de mult ar susţine-o una sau alta din ţări în negocierile de la Bruxelles noi ne uităm şi vedem o grămadă de dezavantaje. În primul rând, în secunda doi, dacă se va aproba taxa aceasta, costurile suplimentare pentru bănci, chipurile cele care ar urma să fie penalizate, vor fi trecute asupra consumatorului final", a explicat oficialu BNR.

În al doilea rând, a continuat acesta, "o asemenea taxă care s-ar aplica numai băncilor şi instituţiilor financiare europene ar crea un dezavantaj competitiv pentru acestea pe plan mondial, alte ţări neaplicând astfel de taxe, americanii, asiaticii şi aşa mai departe".

Apoi, în al treilea rând, o asemenea taxă "nu are niciun fel de legătură cu obiectivele declarate ale Agendei Europa 2020, care vorbeşte despre forţă de muncă, mediul înconjurător, poluare, energie despre orice vreţi dar nu despre penalizarea bancherilor".

În al patrulea rând, spune Lazea, "creează hazard moral pentru că ar pedepsi nediscriminatoriu toate instituţiile financiare, unele dintre ele au fost implicate în paşii care au dus la criză, altele poate nu au fost. Poate au fost unele fonduri de asigurări sau de pensii care care s-au comportat exemplar. Poate au fost şi bănci care au fost cât se poate de prudente. De ce să îi penalizăm pe toţi şi să îi băgăm în aceeaşi oală?".

Potrivit acestuia, în al cincilea rând taxa pe tranzacţiile financiare poate crea o evaziune pe scară mare fiind cunoscută abilitatea sectorului financiar de a inventa vehicule noi netaxabile.

Cât ar aduce la buget noua taxă

"Din punct de vedere pragmatic, atâta timp cât este suficient un singur veto pentru ca această taxă să nu treacă, nu se poate rezonabil aştepta ca Mare Britanie, al cărei Citi ar fi penalizat excesiv prin această taxă, să fie de acord cu introducerea ei", a mai afirmat economistul-şef al BNR.

El a mai spus că taxa pe tranzacţii financiare s-ar baza pe cumpărările şi vânzările de instrumente financiare întreprinse de către instituţiile financiare însemnând bănci, companii de asigurări, fonduri de pensii şi aşa mai departe. La o rată de taxare de 0,1% pentru acţiuni şi obligaţiuni, respectiv 0,01% pentru instrumente derivative, ar putea veni la bugetul Uniunii Europene venituri între 43 - 54 miliarde de euro.

CITIȚI ȘI:

• În ce constă taxa pe tranzacţiile financiare, valabilă din 2015