Vaccinurile gratuite lipsesc de la doctorii de familie uneori, cele opţionale sunt diversificate, dar scumpe.

Vaccinurile din schemele obligatorii gratuite s-au diversificat mult în ultimii ani, însă mulţi doctori de familie se plâng că le primesc cu întârziere. În acest moment, zeci de mii de copii nu sunt imunizaţi pentru tuberculoză (cele un milion de doze cumpărate prin UNICEF urmează să vină), iar alte mii de copii nu sunt vaccinaţi contra poliomielitei, pentru că achiziţiile s-au făcut târziu.

„Printr-o licitaţie specială s-au cumpărat câteva mii de doze de vaccin pentavalent (include şi poliomielita). La sfârşitul lunii iunie se va face o nouă licitaţie pentru achiziţia a 600.000 de doze de vaccin pentavalent”, spune Oana Grigore, de la Ministerul Sănătăţii.

„Cumpăr eu vaccinul, ca să nu aştept cu lunile”

„Am ales să cumpăr eu vaccinurile pentru copil, pentru că de la dispensar mă reprogramează, că nu le au. Or, dacă în schemă scrie că trebuie făcute la două luni, patru luni, şase luni, un an, vreau ca fetiţa mea să fie imunizată, nu să se dea toată schema peste cap şi să aştept luni întregi până când vin”, povesteşe Florina, mama unei fetiţe de 3 luni din Bucureşti.

300 de lei, un vaccin

Ideal ar fi ca medicul să decidă împreuna cu părintele schema optimă adaptată copilului, recomandă medicii. În schema alternativă de imunizare, fiecare vaccin costă în jur de 300 de lei.

„Pentru un vaccin efectuat la două luni interval nu este totuşi o investiţie imposibilă! Are avantajul că micuţii sunt înţepaţi de mai puţine ori şi oferă protecţie pentru mai multe boli. Spre exemplu, la imunizările care se fac la două, patru, şase, 12 luni, în schema alternativă se oferă imunizare şi contra hemophilus influenzae, doar recent introdus în schema naţională”, explică medicul de familie Sandra Alexiu.

Ea ţine să precizeze că schema privată nu e neapărat mai eficientă decât cea naţională. „Cea naţională e mai săracă, însă conţine vaccinuri esenţiale pentru sănătate, iar cele suplimentare, opţionale nu acoperă o patologie extrem de vastă în România. Cu toate acestea, medicii de familie pot oferi informaţii părinţilor despre alternativele existente”. Din păcate, s-a ajuns ca schema naţională obligatorie să difere de la un judeţ la altul, în funcţie de ce licitaţii pentru achiziţii au făcut direcţiile de sănătate

. „Sincopele în aprovizionare duc la modificarea schemelor de vaccinare şi nu se păstrează intervalele necesare pentru asigurarea platoului dozelor eficiente”, afirmă medicul de familie. Există puţine contraindicaţii la vaccinare, iar medicii spun că este greşită ideea că un copil puţin răcit nu trebuie imunizat. Contra indicaţie pentru vaccinare au copiii care au febră peste 38 cu 5.

IMUNIZĂRI SUPLIMENTARE

Antirotavirus, antihepatita A, antivaricelă, antipneumococic

Printre vaccinările suplimentare ce pot fi făcute la cererea părinţilor se numără cele care protejează de rotavirus (cauzează diaree şi vărsături), cel antivaricelă, antihepatita A, antipneumococic. Medicul Sandra Alexiu explică cum a procedat inclusiv în cazul acestor vaccinări suplimentare cu propriul copil, care are acum 3 ani şi jumătate.

„Am folosit schema alternativă pentru a economisi numărul de înţepături până la vârsta de 2 ani, conform indicaţiilor OMS. Cu toate acestea, pe cât posibil, am folosit şi vaccinuri din schema naţională (de exemplu, ROR – Priorix). Nu am folosit Rotarix (diareea cu rotavirus nu este foarte frecventă şi am mizat pe igienă), nu am folosit Varilix (deoarece varicela la copil dă complicaţii rarisim şi oferă imunitate definitivă, în timp ce la vaccinare trebuie făcut rapel periodic), nu am folosit vaccin antihepatitic A deoarece se recomandă odată cu intrarea în colectivităţi şi nici vaccin antipneumococic deoarece copilul meu nu are imunitatea redusă pe respirator (se recomandă la copii cu tendinţă la astm, probleme respiratorii). Mi-am vaccinat copilul antigripal începând de la 2 ani”.

Programul naţional de vaccinare în România