Vacanțele la munte devin tot mai scurte. Turiștii își aduc mâncare de acasă și reduc cheltuielile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Hotelierii din stațiunile montane se confruntă cu un sezon estival dificil, în condițiile în care turiștii români își reduc tot mai mult cheltuielile pentru vacanțele petrecute la munte. Activitatea unor unități de cazare a scăzut cu 15-20% față de anul trecut, iar în anumite cazuri declinul ajunge la 30%, potrivit datelor Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova.

Restaurantele de la munte își schimbă strategia. Meniuri mai simple și mai puțin personal

Scăderea valorii voucherelor de vacanță, diminuarea puterii de cumpărare și majorarea taxelor din turism au contribuit la schimbarea comportamentului turiștilor. Tot mai mulți români preferă excursiile de o singură zi, fără cazare, iar atunci când rămân peste noapte își controlează atent cheltuielile.

Datele Institutului Național de Statistică arată o diminuare a circulației turistice în stațiunile montane. În prima jumătate a anului 2026, sosirile au fost cu 4,1% mai mici decât în aceeași perioadă din 2025, în timp ce numărul înnoptărilor a scăzut cu 6,7%.

„Primele evaluări ale sezonului estival 2026 în destinațiile montane, indică o continuare a scăderilor din turismul de la munte, după un an 2025 care s-a situat, la rândul său, sub rezultatele din 2024. Deşi destinaţiile montane au atras vizitatori, creşterea numărului de turişti nu s-a reflectat într-o evoluţie similară a cererii pentru cazare şi servicii de restaurant…(…) Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în prima jumătate a anului 2026, sosirile în staţiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025. Aceste rezultate conturează contextul în care s-a desfăşurat sezonul de vară, pentru care numeroşi hotelieri semnalează diminuări ale activităţii de 15–20% faţă de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%”, declară Adrian Voican, preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova.

restaurant / sursa foto: dreamstime.com

Tarifele camerelor au crescut ușor, dar sejururile s-au scurtat

Adrian Voican atrage atenția că aglomerația din stațiunile montane nu mai reprezintă automat un indicator al încasărilor mai mari pentru hoteluri și restaurante.

O parte dintre turiști aleg să viziteze muntele fără să se cazeze, iar pentru reducerea cheltuielilor unii vin cu mâncare de acasă. Alții preferă să cumpere produse din magazine sau să mănânce la unități de tip fast-food, în loc să ia masa la restaurantele clasice.

În ciuda majorării costurilor suportate de operatorii din turism, creșterea tarifelor de cazare a fost limitată. Datele touroperatorului indică un tarif mediu de 643 de lei pentru o cameră în cadrul unui sejur la munte, față de 622 de lei în anul anterior.

Majorarea este de aproximativ 3,4%, în timp ce durata medie a sejurului a coborât cu 4,6%, până la 3,6 nopți.

Tendința arată că turiștii nu doar că își reduc bugetele, ci aleg și vacanțe mai scurte, ceea ce afectează veniturile obținute de hoteluri și celelalte afaceri din stațiuni.

Hotelierii folosesc reducerile pentru a atrage turiști

Operatorii din turism încearcă să își păstreze clienții prin oferte de ultim moment, pachete promoționale și facilități suplimentare.

„Mulţi hotelieri din staţiunile montane descriu menţinerea activităţii tot mai mult ca pe un efort de supravieţuire. Pentru a răspunde scăderii puterii de cumpărare, aceştia au creionat pachete cu tarife last minute reduse, facilităţi incluse şi beneficii suplimentare pentru turiştii care îşi prelungesc sejurul. În paralel, operatorii unor hoteluri mari, de patru şi cinci stele, s-au orientat către turismul de afaceri şi segmentul corporate, în încercarea de a compensa diminuarea cererii pentru vacanţe”, afirmă Adrian Voican.

Hotelurile de patru și cinci stele încearcă astfel să atragă inclusiv clienți din zona corporate, pentru a compensa scăderea cererii pentru vacanțele tradiționale.

În același timp, numărul turiștilor străini a crescut ușor, însă această evoluție nu a fost suficientă pentru a compensa reducerea cererii din partea turiștilor români. Străinii reprezintă în continuare o pondere mai mică în turismul montan.

Restaurantele își simplifică meniurile și reduc personalul

Presiunea financiară se resimte și în industria ospitalității. Restaurantele au început să își adapteze oferta la noul comportament al consumatorilor.

Unele unități au renunțat la preparatele mai elaborate, care presupun timpi mari de preparare și costuri mai ridicate. În anumite cazuri, operatorii au redus și numărul angajaților.

Alte restaurante au preferat să păstreze prețurile neschimbate și să acopere scăderea încasărilor din rezervele financiare acumulate în anii anteriori.

Măsurile luate de operatori arată cât de puternică este presiunea asupra afacerilor din turismul montan, într-o perioadă în care menținerea activității a devenit pentru unii antreprenori obiectivul principal.

Sinaia și Bușteni au avut rezultate diferite

Pe Valea Prahovei, evoluțiile diferă de la o stațiune la alta.

Sinaia a înregistrat o scădere de 1,4% a sosirilor și de 2,4% a înnoptărilor, rezultate mai bune decât media stațiunilor montane.

La Bușteni, numărul înnoptărilor a continuat să scadă, chiar dacă organizarea mai multor evenimente a atras vizitatori. Mulți dintre aceștia au rămas însă doar una sau două nopți, ceea ce a limitat impactul asupra industriei hoteliere.

Valea Doftanei reprezintă una dintre excepțiile acestui sezon, înregistrând creșteri importante. Destinația are însă o dimensiune mai redusă în comparație cu marile stațiuni montane.

Festivalul Cașcavelei, ajuns la cea de-a XXIII-a ediție și organizat în ultimul weekend al acestei veri, a atras câteva mii de vizitatori.

Aglomerația nu mai garantează venituri pentru hoteluri

Numărul mare de persoane care ajung la munte nu se traduce neapărat printr-o creștere a veniturilor pentru operatorii din turism.

„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferenţa între o staţiune aglomerată şi o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu ţin locul sejururilor, iar prezenţa excursioniştilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri şi restaurante. Discuţia nu mai este despre dezvoltare, ci despre supravieţuire. Avem nevoie de măsuri care să susţină accesul românilor la vacanţe şi să ofere predictibilitate afacerilor. Când scade turismul, pierd şi furnizorii, angajaţii şi comunităţile locale. Susţinerea turismului înseamnă susţinerea economiei româneşti!”, a declarat Adrian Voican.

Datele sezonului indică o diferență tot mai evidentă între turismul de o zi și vacanțele care presupun cazare și consum de servicii. Pentru operatori, simpla prezență a turiștilor în stațiuni nu mai este suficientă pentru a asigura venituri stabile.

Turismul montan are nevoie de măsuri de sprijin

Rezultatele preliminare ale sezonului de vară arată că turiștii continuă să fie atrași de destinațiile montane, însă își reduc durata vacanțelor și cheltuielile.

„În acest context, sunt necesare măsuri din partea autorităţilor pentru susţinerea turismului intern şi a accesului populaţiei la vacanţe. Efectele declinului depăşesc sectorul ospitalităţii şi se pot transmite către furnizori, transportatori şi alte afaceri locale, afectând locurile de muncă şi veniturile comunităţilor. Susţinerea turismului reprezintă, astfel, şi o investiţie în economia locală şi în nivelul de trai”, spune Adrian Voican.