Un sfert dintre români spun că trăiesc mai prost

Un sfert dintre români spun că trăiesc mai prost

Unul din patru români afirmă că trăiesc mai prost de la an la an, potrivit unui sondaj realizat de Daedalus Consulting în ianuarie a.c. şi citat de Realitatea TV. Aproximativ 28% dintre orăşeni au afirmat că viaţa lor s-a schimbat în rău în 2007 faţă de 2006, potrivit unui studiu al Daedalus Consulting. Totuşi, cifrele arată că tot mai mulţi români au reuşit să-şi cumpere o maşină sau să investească într-o casă.

Un procent de 28% din respondenţii care trăiesc în mediul urban au afirmat că viaţa lor s-a schimbat în rău în 2007 faţă de 2006. La studiul anterior, 37% dintre orăşenii chestionaţi afirmau că viaţa lor a cunoscut o schimbare în bine în 2006 faţă de 2005, iar cei care afirmau că o duc mai prost reprezentau numai 20% din total.

Circa 15% dintre orăşeni spun că banii pe care îi câştigă nu le sunt suficienţi nici pentru a-şi cumpăra strictul necesar. Cu un an înainte, 16,5% dintre români afirmau că se aflau în această situaţie. În acelaşi timp, a scăzut şi ponderea celor care reuşesc să-şi cumpere bunuri mai scumpe numai renunţând la alte achiziţii: de la 18,9% la 14%.

Mai multe credite

Chiar dacă percepţia românilor este că trăiesc mai prost, cifrele arată că tot mai mulţi români au reuşit să-şi cumpere o maşină sau să investească într-o proprietate imobiliară. Numărul celor care şi-au cumpărat o maşină a ajuns la 17% în 2007, faţă de 14% în 2006. În acelaşi timp, achiziţiile de maşini noi au crescut, iar cele de autoturisme la mâna a doua a rămas constantă. În plus, mai mulţi au reuşit să cumpere un teren: 32% în 2007 comparativ cu numai 25% în 2006.

Şi numărul celor care au contractat credite a crescut. Ponderea celor care au afirmat că au contractat cel puţin un împrumut a crescut de la 37%, în 2006, la 39%, în 2007. Creditele de nevoi personale şi de consum au rămas pe val.

Aproximativ 12% dintre cei care au cumpărat diverse obiecte din magazine au făcut rate, faţă de 9% în 2006. Ratele la creditele contractate pot fi una dintre cauzele pentru care românii simt că trăiesc mai prost. În acelaşi timp, o parte din creditele luate au finanţat achiziţii precum maşini şi terenuri. Pe de altă parte, salariile au înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimii ani. Potrivit statisticilor, salariul mediu net a crescut de la 866 de lei, în 2006, la 1.043 de lei, în 2007. Guvernul dă vina pe percepţie „În general, cam o treime din populaţie afirmă an de an că trăieşte mai prost. (...) Toate declaraţiile dintr-un sondaj sunt percepţiile oamenilor“, ne-a explicat sociologul Alfred Bulai, şeful Agenţiei de Strategii Guvernamentale Percepţiile oamenilor sunt influenţate de un cumul de factori.

Dintre aceştia unul poate fi anul electoral, când există o presiune mai mare a sindicatelor pentru creşterea veniturilor. „Se creează presiuni mari şi imaginea de ansamblu devine mai negativă, chiar dacă situaţia e la fel ca anul anterior“, spune Bulai, adăugând că „imaginea întregii societăţi este mai acidă“.

Un factor care poate alimenta percepţia românilor că trăiesc mai prost este comparaţia cu cei din jur şi care alimentează creşterea aşteptărilor lor, în timp ce posibilităţile rămân reduse. Nu în ultimul rând, Bulai atenţionează că explozia creditării poate avea un efect pervers şi în cascadă asupra unei familii. Dacă un prim credit poate nu are o influenţă prea mare asupra sumei de bani care îi rămâne de cheltuit unei familii, dacă mai sunt luate şi alte împrumuturi apare o influenţă negativă.

SCUMPIRILE CONTINUĂ Cea mai mare inflaţie din ultimii doi ani Preţurile produselor şi serviciilor au crescut, în luna martie, cu 0,67%, faţă de februarie, indică datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Comparate cu luna martie 2007, scumpirile au fost de 8,63%, cel mai mare nivel atins din ianuarie 2006, când rata anuală a inflaţiei a fost de 8,89%. Locomotiva scumpirilor a fost reprezentată, în luna martie, de servicii, cu creşteri de preţuri de 0,92%. Transportul aerian s-a scumpit cu 1,88%, iar serviciile de telefonie cu 1,87%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,67% în martie comparativ cu februarie.

Cel mai mare impact l-au avut combustibilii, cu preţuri cu 2,31% mai mari, şi ţigările, cu 1,29% mai scumpe. În acelaşi timp, medicamentele şi articolele medicale s-au ieftinit uşor. Preţurile alimentelor au avut cel mai mic avans, de numai 0,55%. Scumpirile mai mari din acest sector au fost contrabalansate de ieftinirea legumelor, fasolei, cartofilor şi ouălor. Totuşi, am plătit cu 3,9% mai mult pentru fructe, cu 3,44% mai mult pentru ulei şi cu 2,14% mai mult pentru brânză. Analiştii se aşteaptă ca BNR să majoreze dobânda În timp ce unii analişti economici susţin că inflaţia anuală a atins nivelul maxim în această lună, alţii se aşteaptă să vadă în următoarele luni diferenţe mai mari. Florian Libocor, economistul-şef al BRD, ia în calcul un nou nivel maxim al inflaţiei în următoarele trei luni, din cauza rectificării preţurilor administrate şi a scumpirii alimentelor. „Inflaţia maximă a anului ar putea să se atingă în următoarele trei luni şi ar putea fi chiar de 9%.

În acest context, o nouă majorare a dobânzii de politică monetară ar fi necesară, dar nu în şedinţa de politică monetară din mai“, a explicat Libocor, citat de Mediafax. Pe de altă parte, Ciprian Dascălu, economistul-şef al Millennium Bank, este optimist, anticipând o reducere a inflaţiei începând cu aprilie şi până în toamnă, când dinamica preţurilor va depinde mai mult de evoluţia cursului de schimb. (Ana Bâtcă)

Ne puteți urmări și pe Google News