Un europarlamentar român a clarificat poziția de negociere privind reglementarea Inteligenței Artificiale

Dinu Marian
15 iunie 2023, 09:47

Parlamentul European a adoptat prima poziție de negociere de reglementare a Inteligenței Artificiale la nivel mondial. Potrivit documentului votat cu majoritate largă, 499 voturi pentru, 28 împotrivă și 93 abțineri.

Potrivit actului european “se interzice complet folosirea inteligenței artificiale (IA) pentru supravegherea biometrică, recunoașterea emoțiilor și activitățile polițienești bazate pe analiza predictivă. Sistemele generative de inteligență artificială cum ar fi ChatGPT trebuie să menționeze când conținuturile sunt generate de IA. Sistemele de inteligență artificială folosite pentru a influența alegătorii la vot sunt considerate foarte riscante”.

Dacian Cioloș a anunțat pe Facebook că un europarlamentar român a contribuit decisiv la clarificarea documentului: “Am tot fost întrebat ce facem noi în Parlamentul European? Azi, de exemplu, vom vota o premieră mondială. Prima legislație de reglementare a Inteligenței Artificiale în așa fel încât să fie apărate drepturile și libertățile cetățenilor în relație cu noile tehnologii, dar să permitem și dezvoltarea acestora în interes economic și societal. Este un dosar cu mii de amendamente negociat chiar de un român - colegul meu Dragoș Tudorache, europarlamentar REPER.

Cum am ajuns aici? La începutul mandatului de președinte Renew Europe, în 2019, am negociat cu ceilalți șefi de grupuri politice constituirea unei Comisii Speciale pentru Inteligența Artificială în Parlamentul European. Cel care a preluat coordonarea comisiei parlamentare pe o temă foarte puțin cunoscută public în acel moment a fost Dragoș Tudorache. A devenit coraportor al Parlamentului pe Artificial Intelligence Act și azi prezintă Europei și lumii primul proiect de reglementare a Inteligenței Artificiale la nivel mondial, care va fi o referință pentru toate marile puteri de azi înainte”.

Ce se mai reglementează în documentul adoptat

utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanță „în timp real” în spații accesibile publicului;
utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanță „ulterioară”, cu singura excepție a aplicării legii pentru urmărirea penală a infracțiunilor grave și numai în urma unei unei autorizații judiciare prealabile;
sistemele biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile (de exemplu, genul, rasa, etnia, statutul de cetățenie, religia, orientarea politică);
sistemele polițienești bazate pe analiza predictivă (bazate pe profilare, localizare sau comportamentul infracțional anterior);
sistemele de recunoaștere a emoțiilor folosite la locul de muncă sau în cadrul instituțiilor de învățământ, ori în domeniul aplicării legii sau al gestionării frontierelor; și
extragerea fără scop precis a datelor biometrice din imaginile faciale de pe internet sau înregistrări făcute de televiziunile cu circuit închis pentru a crea baze de date de recunoaștere facială (încălcând drepturile omului și dreptul la viață privată).