Spun unii că DA-ul va crea probleme

 

"Staţi în banca voatră!'' a tunat şeful statului într-o adunare la Konya, în Anatolia centrală. Preşedintele, fără a-şi face griji de rolul său instituţional, de două luni bate întreaga ţară, cheltuind energie în favoarea unei campanii electorale care, potrivit multor analişti intrenaţionali, ar putea să-i ofere o guvernare fără limite şi fără piedici până în 2034.

Fără premier, fără guvern. Cu miniştrii aleşi de la Ankara. Şi cu un Parlament lărgit ca număr de deputaţi, dar cu puteri slăbite, lipsit de prerogativele sale de control. ''Staţi în banca voastră – a repetat observatorilor internaţionali- nu aveţi această sarcină. Nu puteţi vorbi de ceea ce se va întâmpla, indiferent dacă rezltatul va fi DA sau NU. Naţiunea va face duminică ceea ce este necesar''.

''Sultanul'', cum îl numesc cu asprime opozanţii, făcea referire la un recent raport de monitorizare al misiunii electorale a OSCE în Turcia, între 17 martie şi 7 aprilie. În dosar se evidenţiază cum campania pentru NU a fost dezavantajată din pricina stării de urgenţă decretată de preşedinte după lovitura de stat eşuată din 15 iulie trecut, care a limitat necondiţionat libertatea de expresie.

Referendumul din ziua de Paşti e deci un moment crucial pentru viitorul Turciei, oricare ar fi rezltatul. 55 de milioane de alegători vor trebui să decidă practic de-a lungul unei dimineţi (birourile de votare se închid la ora 15, în străinătate în ambasade şi consulate s-a votat deja)  dacă vor aproba reforma care prevede trecerea de la sistemul parlamentar la cel prezidenţial
 
Sondajele cele mai recente spun că DA ar avea un mic avans, chiar dacă mic, cu procente cuprinse între 51 şi 52%. Alte surse, neoficiale, prevăd victoria lui NU, deoarece susţinătorii partidului la putere ar avea de data aceasta o opinie mai ciudată şi mai puţin unitară faţă de alegerile legislative trecute din noiembrie 2015, când formaţiunea preşedintelui a atins 49,9%.
Pentru observatori, campania pentru NU a trebuit să înfrunte o lungă serie de dificultăţi. Partidul social-democratic, condus de Kemal Kilicdaroglu, al doilea în ţară cu circa 26% din voturi, se plânge că timpul alocat de televiziunea publică a fost infinit mai mic faţă de  cel obţinut de către Erdogan şi de către fidelii săi- media şi jurnalele apropiate de putere, adică majoritatea, au făcut restul. Preponderent, în toate oraşele afişele electorale în favoarea DA erau peste tot, cu figura gigantică a lui Erdogan. Doar asupra problemelor sociale dezbaterea a fost amplă şi echilibrată. Turcia astăzi se clasează pe locul 151, din 180 de ţări, la indicele libertăţii presei, conform Reporters sans frontieres.
 
Nu mai puţin importantă apare chestiunea mişcării filocurde, a patra în Parlament. Formaţiunea Partidului democrat al popoarelor, care are mai mult de 10% în Parlamentul de la Ankara, a suportat o rafală de arestări printre liderii săi, ca şi printre deputaţi.

" 55 din 59 de parlamentari se află sub acuzare. În închisori se sunt doi dintre preşedinţii săi, Selahattin Demirtas şi colega sa Figen Yuksekdag. Toţi acuzaţi de terorism sau de susţinere a PKK, partidul muncitorilor din Kurdistan, fondat de Abdullah Ocalan, de 18 ani în închisoare pe insula Imrali, în Marea Marmara", titrează presa internaţională.

În orele care preced votul, Demirtis şi-a făcut auzită vocea din închisoarea de la Edirne, unde este închis de 5 luni. ''Nu vom permite ca acest film horror să mai continue – a tunat omul care la alegerile generale din 2015 l-a făcut să tremure pe Erdogan, făcând să intre pentru prima oară curzi în Parlament – Mergând să votăm pentru NU, cu curaj, vom învinge teama şi ne vom păstra demintatea''. Realmente Turcia se află în prezent ca o oală sub presiune gată să explodeze, "Sultanul", rezistă….