În mijlocul ceții dintre Atena și creditorii săi se află cererile acestora privind reformele din sectorul pensiilor.

Pentru a-și justifica decizia organizării unui referendum, liderii greci au declarat că partenerii europeni le-au cerut, printr-un „ultimatum” noi sacrificii în domeniul pensiilor.

Creditorii Greciei ar fi „obsedați” de această chestiune, susține echipa lui Tsipras, care pare să fi devenit nodul gordian al negocierilor.

Pensiile au fost deja tăiate până acum, în proporții variind între 30% și 50%, dar chiar așa amputate, ele reprezintă în Grecia o plasă de siguranță socială importantă și permit evitarea pauperizării generale a populației.

În plus, trebuie subliniat că 45% din pensii se află sub plafonul de 665 de euro pe lună, scrie Le Nouvel Observateur.

Iritat de reacția gercilor, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a dezmințit categoric:

„Nu există tăieri de pensii în pachetul nostru de propuneri.”

Jurnaliștii care urmăresc evenimentele la Bruxelles, au fost șocați de aaceastă afirmație. Corespondentul The Telegraph a cerut explicații de la purtătorul de cuvânt al Comisiei, Martin Schinas. Răspunsul acestuia a fost elocvent:

„Când președintele vorbește, noi tăcem.”

„Minciună nerușinată”

Pentru greci, ar fi vorba de o „minciună nerușinată”.

Într-adevăr, chestiunea pensiilor se află în documentul dat publicității de Comisia Europeană. Este vorba de a identifica economii de 1% din PIB pe an, din 2016. Acest lucru presupune următoarele:

• dispariția progresivă a EKAS, prima prevăzută pentru pensiile cele mai mici (sub 300 de euro pe lună). Economii: 900 de milioane de euro;
• aplicarea legii din 2010 privind economiile bugetare realizate în sistemul de pensii (foarte prost gestionat, de altfel);
• aplicarea clauzei „deficit zero” în domeniul pensiilor complementare, ceea ce înseamnă tăieri de 85% din aceste pensii în marea majoritate a cazurilor;
• suprimarea fenomenului des întâlnit al pensionărilor înainte de termen (motivat de creșterea șomajului în rândurile cincagenarilor);
• creșterea cotizațiilor pentru boală prelevate la sursă (de la 4 la 6%) și extinderea acestora la pensiile complementare;
• înghețul tuturor pensiilor până în 2021;
• creșterea vârstei legale de pensionare de la 62 la 67%.

Pe scurt, chiar dacă din punct de vedere tehnic, planul creditorilor nu pretinde „tăieri de pensii” propriu-zise, chestiunea pensiilor se află în centrul planului propus și în centrul diferendului cu grecii.

Din punctul de vedere al creditorilor, sistemul grec de pensii, bazat pe fonduri de pensii diverse, trebuie reformat de sus și până jos. Deși nivelul pensiilor este modest în comparație cu cel din țările bogate, sistemul de pensii reprezintă 17% din PIB, fără echivalent în Europa.

Din punctul de vedere al guvernului grec, o asemenea reformă nu se poate face crescând austeritatea, care ar fi atins de mult limitele suportabilității.

Ambele poziții au argumente corecte, ceea ce face compromisul și mai dificil.