UE avertizează: războiul Turcia - Siria, iminent?! Ce trebuie să facă România

Avertisment al poliției germane despre PKK; Sursa: Arhiva

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat împotriva pericolului unei ciocniri între forţele turce şi ruse în Siria.

Borrell a îndemnat ţările Uniunii Europene să se doteze cu mijloacele capabile să influenţeze soluţionarea conflictului. „Asistăm la confruntări între regimul sirian şi forţele turce, fără a mai vorbi de riscul de a vedea militari turci şi ruşi luptându-se”, a subliniat șeful diplomației europene în cursul unui discurs susţinut în Parlamentul European.

„Aceste tensiuni ar putea declanşa la rândul lor un conflict regional mai larg”, a avertizat Borrell, completând: „Încetarea focului convenită între Ankara şi Moscova trebuie pusă în aplicare”.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat, miercuri, să lovească regimul sirian în caz de noi atacuri împotriva forţelor „otomane” şi a acuzat Rusia că ia parte la „masacrarea” civililor în nord-vestul Siriei.

Descoperă companiile și oamenii valoroși din sistemul sanitar din România în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, ediția 2024! Acum la chioșcuri și pe edituradecarte.ro

Temperaturi atipice în următoarele patru săptămâni. O iarnă cum n-a mai fost de mult

Josep Borrell urmează să participe miercuri seara la reuniunea miniştrilor Apărării din ţările membre NATO, la sediul Alianţei din Bruxelles. Turcia este membră a NATO, iar acţiunile sale în Siria şi în Libia deranjează numeroşi parteneri.

Incapacitatea UE de a avea „greutate” în criza siriană provoacă un „sentiment de frustrare”, întrucât „Uniunea Europeană este neputincioasă”, a recunoscut Josep Borrell în faţa parlamentarilor europeni. „Indiferent de ceea ce spunem, ar trebui să se oprească, trebuie, este nevoie, este necesar. Da, dar cu ce pârghie, cu ce forţă, cu ce fel de capacitate putem acţiona asupra actorilor?”, a întrebat retoric el.

Poziția UE, exprimată de șeful diplomației, este următoarea: „Vom continua să cerem tuturor părţilor să înceteze atacurile împotriva populaţiei civile, să înceteze să împiedice accesul umanitar. Dar ştim cu toţii că aceasta este o declaraţie de principiu, care nu este susţinută de o forţă coercitivă care să o transpună în realitate. Dacă ne dorim să fim cu adevărat un jucător geopolitic, trebuie să acţionăm şi să avem mijloacele pentru a face acest lucru. Dacă nu, vom continua să organizăm astfel de sesiuni parlamentare şi vom continua să spunem «trebuie, este necesar, este nevoie»”.