Încă de pe când mandatul lui Elwis se îngâna cu mandatul lui Tănase, TVR găzduiește cu generozitate apelurile unor doamne care, fixându-și ochii lăcrimoși în prompter, încheie înduioșător și invariabil: „Sunt Cutăreasca și susțin egalitatea de șanse și gen”.
Mesajele astea au toate șansele să treacă la fel de nebăgate în seamă ca și suratele lor zise de interes public: „Pentru o viață sănătoasă, faceți mișcare cel puțin 30 de minute pe zi” sau „Evitați consumul excesiv de sare, zahăr și grăsimi”. Dintre vorbele plicticoase, s-ar putea înțelege că numitele doamne pledează pentru emanciparea femeii. Generos mesaj! Româncele tocmai au aflat pe propria piele ultimele binefaceri ale feminismului: vor ieși la pensie la 65 de ani, împlinindu-și în sfârșit visul de a fi egale cu bărbații. Dar România este abia la începutul erei feminismului biruitor. Să pomenim bunăoară o măsură luată recent chiar în bastionul capitalismului european: obligarea de către statul german a firmelor care doresc să fie listate pe bursă de a avea în consiliile de supraveghere peste 30% femei. Legea intră în vigoare în 2016, și se vorbește deja despre una similară care să afecteze și consiliile de administrație. Așadar, în numele corectitudinii politice, statul își permite să intre cu bocancii în managementul firmelor private, izbind astfel la temelia însăși a capitalismului, a cărui singură grijă trebuie să fie profitul. Și asta, repet, se întâmplă în conservatoarea Germanie! Toți monștrii istoriei recente s-au născut din amestecul statului în economia liberă și în viața oamenilor, dar memoria pare că se scurtează odată cu fustele. Însă emanciparea femeii este doar poleiala. Sub plicticoșenia mesajelor de la TVR, pomenite mai sus, se ascunde ceva mult mai periculos: egalitatea de gen. Majorității românilor, sintagma asta nu le spune mare lucru. Și totuși ea face ravagii în Occident. Egalitatea de gen, unul dintre pilonii corectitudinii politice, nu are nici o legătură cu egalitatea între sexe. Dimpotrivă. Ea neagă însăși existența sexului. Un copil nu se naște băiețel sau fetiță. Ar însemna să-i mutilezi personalitatea. Puțulica bebelușului te poate înșela, avertizează magiștrii corectitudinii politice. Păcăliți de prejudecăți, părinții îi cumpără scutece și șosețele bleu, îi pun nume de băiețel, îi cumpără jucării de băiețel. Fatal! Așa se poate strivi un suflețel tandru de fetiță, ascuns dintr-o greșeală a naturii într-un trup de băiețel. La naștere, un copil se naște neutru. Părinții, grădinița și școala au obligația să-i asigure libertatea de a alege singur, când se maturizează, ce gen vrea să fie: bărbat sau femeie. Sau chiar să rămână neutru. Ambigen. Dar alegerea nu e definitivă. În vâltoarea vieții, omul se schimbă. Femeia de ieri poate să constate că azi, după groaznice dezamăgiri și grozave izbânzi, se simte mai aproape de starea de bărbat. Și invers. Iar statul e obligat să ia notă de schimbare și să-i asigure o reintegrare lină. În unele țări, cultivarea genului neutru la copii a atins culmi fabuloase. În Suedia, de exemplu, există liste recomandabile cu nume neutre. Lanțul de școli și grădinițe Egalia se laudă că gradul de neutralitate pe care îl asigură în tratarea copiilor este de sută la sută. Firmele de hăinuțe pentru copii au renunțat la secțiunile Fete și Băieți, prezentând doar creații unisex. Iar firmele de jucării încearcă să nu supere pe nimeni, așa că în vitrine vezi Supermeni împingând cărucioare roz de păpuși. În fine, există un proiect de lege pentru toaletele unisex. Astfel, nimeni nu mai e nevoit să piardă timp cu introspecția și să facă pe el în timp ce se decide ce e: bărbat sau femeie. Multe state ale Uniunii Europene au eliminat cuvintele de Mamă și Tată din formularele oficiale ce trebuie completate de cetățeni. Ei se numesc, după caz „Părinte solicitant” și „Celălalt Părinte”, sau, pur și simplu, „Părinte A” și „Părinte B”. Cu amendamentul că Marea Britanie e pe punctul de a legifera posibilitatea ca un copil, în urma fertilizării in vitro, să aibă, oficial, în acte, TREI părinți. Dar, mai ales, egalitatea de gen, care a devenit normă la Bruxelles, este argumentul suprem pentru căsătoriile homosexuale și înfierea de copii. Iată ce se ascunde sub plicticoșenia lăcrămoasă a mesajelor de la TVR!
Recomandările noastre
