Strategia administrației americane este dezangajarea din zonele cu conflicte secundare pentru a-și putea menține superioritatea globală față de China și Rusia.

Acordul de pace al administrație Trump cu talibanii deschide calea pentru o retragere a trupelor americane pe care secretarul pentru Apărare o consideră un pas către obiectivul principal: pregătirea de un război potențial cu China.

Secretarul american pentru Apărare, Mark Esper, stă cu un ochi pe „concurența marilor puteri”, ceea ce înseamnă grija de a păstra o lungime avans față de China și Rusia pe câmpul de bătălie al viitorului, inclusiv în domeniul spațial și al armelor strategice din generația viitoare, precum rachetele hipersonice și armele nucleare avansate.

Esper vede în mod deosebit China drept o amenințare tot mai mare la adresa dominației americane mondiale, arată o analiză Associated Press.

Pentru a se putea pregăti în fața amenințării chineze, Esper dorește cât mai puține trupe americane în Afganistan, Irak și alte regiuni asemănătoare și în general o dezangajare din zonele cu prioritate strategică mai scăzută.

Precedenții șefi ai Pentagonului au nutrit și ei speranțe asemănătoare, însă au sfârșit prin a fi atrași în crizele din Orientul Mijlociu. Doar în ultimul an, de exemplu, Statele Unite au trimis efective suplimentare de 20.000 de soldați în Orientul Mijlociu, în special din cauza îngrijorărilor legate de Iran.

Odată cu accentul pus de Donald Trump pe încheierea războaielor americane cu extremiștii și insurgenții, inclusiv în Afganistan, Esper dorește să readucă în țară atâția soldați cât crede că este necesar pentru a se pregăti pentru un război „ultramodern”.

Stephen Bydle, analist politic și profesor de afaceri internaționale la Universitatea Columbia, este însă sceptic față de posibilitatea ca Pentagonul să fie în măsură să părăsească total Afganistanul și alte puncte fierbinți din regiune, precum Irakul, amintind că administrația Obama a încercat același lucru – tot din cauza dezvoltării Chinei – în perioada 2011-2014.

„Problema a fost că Statul Islamic a irupt pe scenă”, în Irak și Siria, a declarat Biddle într-un interviu, „și iată că s-a întors pentru a se concentra pe micile războaie din Orientul Mijlociu.”

Sâmbătă, la Kabul, Esper a continuat să pună accentul pe perspectivele unei retrageri americane complete, avertizând în același, timp că Statele Unite „nu vor ezita” dacă talibanii nu își respectă promisiunea de a împiedica grupările extremiste să folosească teritoriul afgan pentru a lansa atacuri împotruva SUA ori a aliaților lor.

„Avem încă un drum lung de parcurs”, a declarat Esper.

Reducerea la zero a nivelului trupelor americane în Afganistan este „obiectivul nostru final”, a declarat el, adăugând că aceasta va lua „câteva luni”.

Pentagonul nu a anunțat un calendar precis pentru reducerea trupelor din Afganistan, dar Esper a declarat că semnarea acordului de pace, sâmbătă, la Doha, de către responsabili americani și reprezentanți ai talibanilor declanșează începutul unei reducer din totalul de circa 13.000 de militari, până la 8600, adică aproximativ cifra moștenită de Trump la sosirea de la Casa Albă.