SUA. Donald Trump, potrivit sondajelor, spre îndreaptă spre Casa Albă. Iar acum, trebuie să se decidă în legătura cu alegerea vicepreședintelui. Întotdeauna un om al spectacolului, Trump pare să se pregătească pentru un anunț extraordinar în preajma Convenției Naționale Republicane, care va începe pe 15 iulie.

Iată o mână de republicani pe care The Economist consideră că i-ar putea alege în mod plauzibil drept vicepreședinți ai SUA.

Doug Burgum, guvernator al statului Dakota de Nord

Doug Burgum a avut o mulțime de slujbe: director în domeniul tehnologiei, mogul imobiliar și chiar coșar. În 2001, vânzarea unei companii de software către Microsoft, un gigant al tehnologiei, pentru 1,1 miliarde de dolari, i-a adus o avere considerabilă. Avere pe care a canalizat-o ulterior într-o candidatură de succes pentru a deveni guvernator al Dakota de Nord în 2016.

Buzunarele adânci și prietenii bogați ai lui Burgum reprezintă o mare parte a atracției sale pentru Trump. Burgum este relativ moderat și poate contribui la calmarea republicanilor neliniștiți de imprevizibilitatea lui Trump. Dar, fiind un bărbat alb în vârstă, el nu îi oferă lui Trump niciun avantaj în fața altor grupuri de alegători.

Dar nu este foarte cunoscut. În timpul primarelor, sondajele nu au depășit niciodată o singură cifră. Temându-se că nu va obține cei 40.000 de donatori necesari pentru a se califica pentru prima dezbatere, a oferit tuturor celor care au donat cel puțin 1 dolar un certificat cadou de 20 de dolari. Cu toate acestea, Trump ar putea aprecia dorința sa de a cheltui pentru cursă. De asemenea, el poate fi sigur că Burgum nu îi va fura lumina reflectoarelor.

Ben Carson, fost secretar al locuințelor și dezvoltării urbane

Povestea de viață a lui Ben Carson este convingătoare. Crescut de o mamă singură de culoare în Detroit, el a avut o tinerețe oarecum rătăcită înainte de a se îndrepta. A mers la Yale și a devenit un neurochirurg pediatru talentat. A candidat pentru nominalizarea republicană în 2016, prezentându-se ca un outsider. Obligat să candideze prin credință, nu prin ambiție.

Deși nu avea nicio șansă să câștige, a atras atenția lui Trump în timp ce se lupta cu el pe scena dezbaterilor și a fost numit ulterior secretar al locuințelor și dezvoltării urbane. A fost unul dintre singurii membri ai cabinetului care a supraviețuit întregului mandat al lui Trump. Ceea ce sugerează că are loialitatea și servilismul după care tânjește fostul președinte.

Și ar putea contribui la câștigarea votanților de culoare mai în vârstă și a creștinilor. Dar Carson este un orator slab, atât în ceea ce privește conținutul, cât și modul de exprimare. Și este predispus la afirmații extravagante. El a afirmat anterior că un musulman nu ar trebui să fie președinte. Că America se află într-o „eră a Gestapoului” și că Obamacare a fost cel mai rău lucru de la sclavie încoace. Având în vedere faptul că lui Trump îi place să spună lucruri scandaloase, inteligența tactică sau gelozia l-ar putea convinge să opteze pentru un partener mai liniștit.

Tom Cotton, senator de Arkansas

Tom Cotton are franchețea caracteristică infanteriștilor alături de care a servit în Irak. Conservator intransigent atât în probleme interne, cât și externe, Cotton a propus odată un amendament la un proiect de lege din Congres care i-ar fi pedepsit nu numai pe cei care încalcă sancțiunile împotriva Iranului, ci și pe rudele acestora. A susținut poziții trumpiane clasice, cum ar fi opoziția față de Obamacare și încercarea de a stopa imigrația ilegală, cu mult înainte ca Trump să preia conducerea Partidului Republican.

Iar în timpul primului mandat al fostului președinte, a fost adesea solicitat pentru consiliere în domeniul afacerilor externe. A oferit invariabil un sfat de tip „hawkish. Cotton nu a fost întotdeauna de acord public cu Trump. De exemplu, spunându-i să accepte rezultatul alegerilor din 2020 și „să nu mai inducă în eroare poporul american”. Dar alteori a păstrat tăcerea atunci când opiniile sale au intrat în conflict cu cele ale lui Trump. Cum ar fi dorința acestuia ca forțele armate americane să aibă un rol mai puternic în lume.

Elise Stefanik, membră a Congresului din New York

La mijlocul anilor 2010, congresmena din New York s-a împotrivit atitudinilor rasiste și sexiste ale fostului președinte. Și a votat împotriva reducerilor de impozite și a finanțării zidului său de la frontieră. Dar când democrații au încercat să îl pună sub acuzare pe Trump, ea a denunțat demersul ca fiind „nefondat și ilegal”.

Acest lucru i-a atras atenția și laudele Fox News și ale susținătorilor lui Trump. Banii donatorilor au început să curgă. De atunci, ea nu a mai coborât din trenul Trump. Chiar și în timpul primei sale campanii, oamenii o suspectau ca fiind mai mult ambițioasă.

Iar uneori îl laudă pe Trump cu o fervoare care pare falsă. Totuși, Stefanik l-ar putea ajuta pe Trump să câștige încrederea femeilor din suburbii cu studii superioare. În timp ce ambiția ei nemărginită îl poate face suspicios cu privire la credința ei. Aceasta ar putea fi, de asemenea, calitatea care o face cea mai utilă susținătoare a sa, informează The Economist.