Preşedintele PMP, Traian Băsescu, consideră că unificarea Republicii Moldova cu România este un obiectiv de ţară realizabil şi că va avea loc în cinci-şase ani.
"Este inevitabil. Bulgărele de zăpadă a pornit în Republica Moldova şi în cinci-şase ani va fi un vot în Parlamentul de la Chişinău prin care se va solicita unirea Republicii Moldova cu România. De aceea, având în vedere investiţia uriaşă pe care România a făcut-o şi în acordarea cetăţeniei şi în tinerii care studiază în România, va avea un rezultat pozitiv în maximum cinci-şase ani şi, mai ales, consider că nu trebuie distruşi cei doi piloni ai românizării Republicii Moldova. De aceea rămân optimist şi ne afirmăm în programul nostru politic ca obiectiv de ţară reunificarea. Pentru asta, de bună seamă, dacă vom ajunge la guvernare, vom impune crearea Ministerului Reunificării", a declarat Băsescu, luni, într-o conferinţă de presă organizată pentru presa locală.
Băsescu este de părere că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova nu îşi doresc unificarea, informează agerpres.ro.
"O să îmi spuneţi: Dar moldovenii vor (unificarea - n.r.)? Răspunsul meu este că, în acest moment, nu vor. Majoritatea nu vrea, dar minoritatea este foarte aproape de 50%", a subliniat acesta.
Prin măsurile luate de statul român, Traian Băsescu subliniază faptul că numărul celor care au solicitat cetăţenie română sau au aules să studieze în România a crescut din 2004 încoace.
"În 2005, am cerut să se facă o cercetare sociologică în detaliu pe tema reunificării în Republicii Moldova. Rezultatul nu era deloc încurajator. Doar 3% din cetăţenii Republicii Moldova doreau unirea cu România şi doar 10% erau pentru un drum către UE. (...) Aceste răspunsuri erau efectul procesului de sovietizare pe care Republica Moldova l-a parcurs în cei 60 de ani cât a fost în componenţa fostei URSS. În 2009, am stabilit să trecem noi la un proces de desovietizare, pe care l-am aşezat pe doi piloni - modificarea legii cetăţeniei şi (...) şcoala. (...) Dacă în 2004 statul român a acordat doar patru cetăţenii româneşti pentru cetăţeni din Republica Moldova, astăzi avem 550.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova care au devenit şi cetăţeni români şi procesul continuă", a mai spus Băsescu.
El a adăugat că PMP nu consideră acest obiectiv de ţară "exagerat sau populist", ci mai degrabă vede în unificare "o necesitate istorică", care se poate realiza în baza articolului 1 din Actul final de la Helsinki (1975), care stipulează că frontierele statelor nu pot fi modificate prin forţă, ci numai în baza unor acorduri politice.
Totodată, el a explicat faptul că, pe teritoriul Europei, au existat exemple de aplicare a respectivului articol din Actul final de la Helsinki - unificarea Germaniei sau apariţia statelor Cehia şi Slovacia prin modificarea frontierelor Cehoslovaciei.
"Am dori să reuşim să convingem viitorul Parlament asupra acestui obiectiv de ţară. Ştiţi că România a avut două mari obiective pe care le-a atins: intrarea în NATO, intrarea în UE. Cel de-al treilea, înţeleg că la Cotroceni s-a strâns un grup de oameni de foarte mare valoare să încerce să depisteze următorul obiectiv de ţară. Din experienţă, pot spune că obiectivele de ţară se stabilesc de cei aleşi, şi nu de salariaţi ai unor instituţii, fie ele şi prestigioase. Salariaţii, oamenii din zona academică trebuie chemaţi pe urmă să îţi dea căile prin care să îţi atingi obiectivul de ţară stabilit de tine, alesul naţiunii. Noi ne-am asumat un obiectiv de ţară (...): unirea Republicii Moldova cu România", a conchis fostul preşedinte Traian Băsescu.
Recomandările noastre
