Țiriac face un proiect imobiliar în locul fabricii Granitul
- Cristi Buș
- 14 octombrie 2025, 13:07
Sursa foto: Tanczos Barna/Facebook- Platforma Granitul intră în reconversie. Încep demolările
- O fostă întreprindere comunistă, la finalul unui ciclu industrial
- Zona Vergului, noul pol al dezvoltărilor imobiliare
- Investitori români și internaționali, atrași de estul Capitalei
- Ion Țiriac, de la fabrici abandonate la centre urbane moderne
- Strategia imobiliară a grupului Țiriac
- Stejarii II – 198 de apartamente noi
- Țiriac Tower – birouri premium în centrul Capitalei
- Expansiune în Timișoara și Brașov
Fosta fabrică Granitul, controlată indirect de grupul Țiriac, intră în proces de demolare. Terenul din Sectorul 2 al Capitalei va fi transformat într-un proiect imobiliar de anvergură.
Platforma Granitul intră în reconversie. Încep demolările
Unul dintre ultimele mari terenuri industriale din estul Capitalei intră într-o nouă etapă.
Fosta fabrică Granitul, aflată sub controlul indirect al omului de afaceri Ion Țiriac, a primit primele avize pentru demolarea completă a construcțiilor de pe platforma din Șoseaua Vergului, în Sectorul 2.
Demolarea marchează începutul transformării unei platforme cu o istorie de peste 75 de ani într-un nou proiect imobiliar. Zona, aflată la granița dintre cartierele Pantelimon și Titan, a devenit în ultimii ani una dintre cele mai active arii de dezvoltare urbană din București.
O fostă întreprindere comunistă, la finalul unui ciclu industrial
Fabricată în 1947, Granitul a fost unul dintre principalii producători de elemente din beton pentru construcții în perioada comunistă. După privatizarea din 1998, activitatea industrială a fost treptat oprită.
În ultimii ani, compania a supraviețuit doar din închirierea unor spații administrative, fără producție proprie.
Datele financiare publicate pe piața AeRO a Bursei de Valori București arată că în primul semestru din 2025, veniturile societății au fost de 81.000 de lei, provenind exclusiv din chiria fostei clădiri administrative.
Clădirea a fost transformată într-un teren de joacă pentru Academia de Paintball, ultimul chiriaș al platformei. Aceasta urmează să fie demolată integral, alături de infrastructura exterioară a terenului, care depășește 10.000 de metri pătrați.
Zona Vergului, noul pol al dezvoltărilor imobiliare
Decizia de demolare vine într-un context în care zona Vergului a devenit una dintre cele mai căutate din Capitală pentru noi proiecte rezidențiale și comerciale.
Compania Shikun & Binui, dezvoltator israelian activ în România, construiește în imediata vecinătate un ansamblu de aproximativ 800 de apartamente pe fosta platformă Stiteh.
Tot în apropiere, terenurile fostei fabrici Filan au fost achiziționate de Kaufland și Lidl, care pregătesc noi magazine, deși ambele lanțuri dețin deja unități comerciale la doar câteva sute de metri, pe Bulevardul Basarabia.
În plus, OMV Petrom a scos recent la vânzare 3,5 hectare de teren aflate lângă proprietatea Granitul și magazinul Brico Depôt, consolidând ideea că întreaga zonă este în plin proces de reconversie urbană.

salariați construcții / sursa foto: dreamstime.om
Investitori români și internaționali, atrași de estul Capitalei
Estul Bucureștiului, ignorat mult timp de marii dezvoltatori, a devenit în ultimii ani o alternativă reală la zonele supra-aglomerate din nordul orașului.
Potrivit Profit.ro, printre investitorii care și-au mutat interesul în această parte a Capitalei se numără Iulian Robu și Constantin Căpățână, fondatorii proiectului Militari Residence.
Cei doi antreprenori au achiziționat terenul fostei fabrici Nimb Pipera, cu intenția de a construi un complex rezidențial de mari dimensiuni.
Astfel, zona Vergului – Basarabia – Pantelimon se conturează ca un nou pol imobiliar, iar terenul Granitul reprezintă una dintre ultimele parcele mari disponibile pentru dezvoltare.
Ion Țiriac, de la fabrici abandonate la centre urbane moderne
Reconversia Granitul se înscrie în strategia de lungă durată a grupului Țiriac Imobiliare, care urmărește transformarea fostelor platforme industriale în spații moderne de locuire, birouri și servicii.
Un exemplu precedent îl reprezintă baza sportivă din apropierea fabricii, de pe strada Ion Vlad, care a aparținut Granitul până în 2004. Terenul, de trei hectare, a fost cumpărat atunci de o companie controlată de Ion Țiriac, pentru 700.000 de euro plus TVA.
Ulterior, spațiul a fost modernizat sub coordonarea Fundației de Excelență Sportivă (fosta Fundație Olimpică Română). Complexul include acum un stadion omologat FIFA, terenuri de tenis și baschet, spații pentru antrenamente indoor, cabinet medical și parcare privată.
Infrastructura este folosită gratuit până în 2032 de fundația omului de afaceri.
Aceasta a fost una dintre primele reconversii realizate de Țiriac în București — o zonă industrială abandonată transformată într-un centru sportiv modern.
Strategia imobiliară a grupului Țiriac
În paralel cu noile planuri pentru Granitul, grupul Țiriac continuă să dezvolte proiecte majore în Capitală și în alte orașe mari.
Stejarii II – 198 de apartamente noi
Faza a doua a complexului Stejarii include 198 de apartamente destinate închirierii, o investiție de 50 de milioane de euro. Ansamblul completează prima fază, inaugurată în 2010, care cuprinde 285 de locuințe premium, evaluate la peste 200 de milioane de euro.
Țiriac Tower – birouri premium în centrul Capitalei
În zona Piața Victoriei, Țiriac Imobiliare a finalizat în 2022 turnul Țiriac Tower, o clădire de birouri care generează anual venituri de aproximativ 4 milioane de euro.
Expansiune în Timișoara și Brașov
Strategia de diversificare a fost extinsă și în afara Bucureștiului. În Timișoara, grupul investește 20 de milioane de euro în reabilitarea fostului Abator, un proiect multifuncțional cu birouri, hoteluri, locuințe și spații de coworking. Planul prevede 17 clădiri și 1.600 de locuri de parcare, majoritatea subterane.
La Brașov, Țiriac pregătește o investiție de peste 100 de milioane de euro pe terenul fostei fabrici IUS. Proiectul, structurat în trei faze, va include aproximativ 600 de apartamente și zone verzi, continuând linia de reconversie urbană promovată de grup.