Propagarea epidemiei de coronavirus în Europa are legătură cu doi turişti chinezi care s-au îmbolnăvit în Italia în ianuarie, după ce veniseră din Wuhan, locul unde a început epidemia.

Un funcţionar superior din departamentul italian al sănătăţii care cercetează originea epidemiei din Italia, soldată cu 11 morţi şi peste 300 de îmbolnăviri şi care infectează acum persoane din întregul continent, a spus pentru The Times că există o "ipoteză concretă" care arată că cei doi chinezi ar fi cauza. "În acest moment, este singura piesă certă de date hard de care dispunem", a spus Marino Faccini, şeful echipei de boli infecţionase din Milano care investighează epidemia.

Dl Faccini a remarcat că cei doi - un bărbat de 66 de ani şi soţia sa de 65 - au vizitat Parma în timpul călătoriei pe care au făcut-o în Italia în ianuarie, în cadrul căreia au ajuns în apropierea a 10 localităţi din Lombardia, care au fost plasate sub carantină după identificarea a sute de cazuri la sfârşitul săptămânii trecute. Ambii turişti chinezi vin din Wuhan, locul unde a apărut virusul.

Dl Faccini a spus că momentul în care a avut loc vizita soţilor chinezi în Parma, după zborul lor la Milano din 23 ianuarie, ridică suspiciuni, dar a adăugat că "deocamdată noi nu ştim despre vreun contact cu oameni din localităţile aflate în carantină şi s-ar putea să nici nu ştim vreodată".

Cuplul de chinezi a prezentat simptome ale bolii după ce a ajuns în Roma, ulterior vizitei în Parma, iar acum este tratat la spitalul Spallanzani din capitala italiană, unde au prezentat un rezultat pozitiv la testele de coronavirus.

Cazurile raportate acum în Algeria, Austria, Croaţia, România, Spania şi Elveţia implică toate italieni veniţi din regiunile aflate sub carantină. Experţii cred că persoanele infectate au plecat din aşa-numita "zonă roşie" înainte de instituirea măsurilor de izolare, luni, ajutând astfel la propagarea virusului.

Iniţial s-a crezut că primul pacient din Codogno a fost un bărbat de 38 de ani pe nume Mattia, care a aşteptat multe ore să fie examinat la spitalul din Codogno în 18 februarie, după ce prezentase primele simptome similare gripei în 15 februarie. În perioada cât a stat în spital, s-ar putea să fi infectat medici şi alţi pacienţi, contribuind la declanşarea epidemiei care acum se extinde în întreaga Europă.

În Germania, un bărbat de peste 40 de ani se lupta ieri pentru viaţa lui, într-un spital din Dusseldorf, după ce se pare că a contractat virusul de la un prieten întors dintr-o călătorie de afaceri în China. Jens Spahn, ministrul german al Sănătăţii, a spus că in extremis, oraşe întregi ar putea fi plasate în carantină.

În Spania, numărul de cazuri confirmate a crescut la zece, din care doi pacienţi şi-au revenit şi au fost externaţi. Unul din cei externaţi este britanic. Turiştii britanici de la un hotel din Tenerife au spus că au "o vacanţă ca-n iad", fiind plasaţi în carantină din cauză că un medic italian aflat în vizită a fost depistat pozitiv la testele de coronavirus. Aproximativ 1.000 de turişti au fost instruiţi să rămână în camerele lor de hotel.

Totuşi, China a declarat că în afara provinciei Hubei, de unde a izbucnit epidemia, nu s-au înregistrat decese în timpul nopţii. Este pentru prima dată din 4 februarie când nu apar noi decese din cauza coronavirusului în afara regiunii Hubei.

Bruce Aylward, şeful misiunii OMS în China, a spus: "Lumea are nevoie de experienţa şi expertiza Chinei, întrucât această ţară este cea mai experimentată din lume, care a întors o epidemie gravă".

În cel mai recent discurs al său, preşedintele Xi a apreciat că judecata partidului asupra epidemiei a fost "corectă", desfăşurarea "oportună", iar măsurile adoptate "puternice şi eficiente".

"Reuşitele privind prevenţia şi controlul virusului au arătat încă o dată superiorităţile evidente ale conducerii de partid şi ale sistemului socialist cu caracteristici chineze", a spus preşedintele Xi.

Dar situaţia rămâne sumbră în Hubei, care a raportat încă 401 de cazuri şi 52 de decese ieri. De la izbucnire, coronavirusul a luat 2.718 vieţi şi a infectat peste 78.000 de persoane în China. Metropola Wuhan şi cei 9 milioane de locuitori ai ei rămân într-o izolare severă, iar oficialităţile sunt însărcinate cu prevenirea răspândirii virusului în afara acestei regiuni.

"Situaţia cu care ne confruntăm este definită prin deprimare şi nelinişti greu de exprimat şi o aşteptare fără sfârşit", scria Fang Fang, locuitor al Wuhan şi romancier. "Lumea întreagă ştie ce sacrificii facem pentru ei. Suntem izolaţi în casele noastre pentru ca ei să poată circula liberi".

Creşterea numărului de îmbolnăviri noi în Coreea de Sud a stârnit însă noi temeri că virusul s-ar putea întoarce în China, determinând mai multe oraşe să impună o carantină de două săptămâni pentru călătorii din statul învecinat.

Pe de altă parte, foarte respectatul Institut Kirby de la Universitatea South Wales a spus că impactul unei epidemii de coronavirus asupra Australiei ar putea fi mai grav decât cel din China din cauză că vârstnicii, care sunt mai sensibili la acest virus, constituie o proporţie mai mare a populaţiei australiene. Aproximativ 16% din cei 25 de milioane de locuitori ai Australiei au vârsta de peste 65 de ani, faţă de aproximativ 9% în China. Institutul Kirby prezice că dacă Australia ar trece printr-o epidemie, ar muri 400.000 de oameni. În plus, guvernul şi-a explicat propriul plan de urgenţă pentru o posibilă epidemie, care cuprinde alocarea unor clinici de boli infecţioase şi accelerarea distribuirii de vaccinuri. Totuşi, Canberra a avertizat că probabil că ţara ar avea paturi de spital insuficiente şi că ar exista o presiune puternică asupra băncilor de sânge, a materialelor medicale şi a morgilor. Australia are aproximativ 100.000 de paturi de spital în instituţiile de stat şi private din întreaga ţară.

Tom Kington, Roma, Oliver Moody, Berlin

Traducerea: Adriana Buzoianu/abuzoian/rlambru