Textele antice care au supraviețuit milenii. Cele mai vechi manuscrise descoperite de arheologi

Sursă foto: historyadventures.co

Pentru secole întregi, oamenii au transmis cunoștințele doar prin viu grai, păstrând tradiții, legende și învățături de la o generație la alta fără să le scrie vreodată. Abia odată cu apariția primelor sisteme de scriere, inițial pentru comerț și administrație, civilizațiile antice au început să-și consemneze ideile și experiențele pe frunze, pietre sau oase, dând naștere manuscriselor, texte vechi de mii de ani, care păstrează astăzi istoria și cultura lor.

Descoperirea Tabletei de la Dispilio, posibil cel mai vechi sistem de scriere descoperit de arheologi

În 1993, profesorul de arheologie George Hourmouziadis a participat la săpături într-o așezare neolitică lacustră lângă Kastoria, Grecia. În timpul excavațiilor, el a descoperit mai multe artefacte, cel mai important fiind o tabletă mare de lemn gravată cu simboluri necunoscute.

Simbolurile de pe tableta de la Dispilio diferă de scrierea sumeriană, considerată până atunci cea mai veche formă de scriere și apărută abia în 3100 î.Hr. Tableta are aproximativ 7.282 de ani, iar semnificația simbolurilor nu este cunoscută, deși Hourmouziadis a sugerat că ar putea reprezenta un inventar al posesiunilor antice.

Descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă și misterul Comorii de Cupru

Manuscrisele de la Marea Moartă, aproape 15.000 la număr, au fost descoperite în 11 peșteri lângă așezarea antică Qumran. Ele au fost găsite întâmplător în 1946 de adolescenți beduini care aveau grijă de oi pe malul nordic al Mării Moarte, în apropierea Cisiordaniei.

Majoritatea textelor sunt scrise în ebraică, iar unele în aramaică, limbaj folosit de evreii din zonă în acea perioadă. Manuscrisele sunt în mare parte religioase, păstrând aproape întreaga Biblie, iar unele fragmente, cunoscute sub numele de Pergamentul de Cupru, indică 64 de posibile locații ale unor comori, care însă nu au fost descoperite până în prezent.

Învățăturile lui Ptahotep și Imnul Templului Kesh

Instrucțiunile lui Ptahotep, redactate în 2375 î.Hr. de vizirul egiptean Ptahotep, sunt considerate „cea mai veche carte din lume”. Textul de 18 pagini, păstrat complet pe Papirusul Prisse descoperit în sicriul faraonului Sekhemre-Wepmaat Intef, cuprinde proverbe menite să învețe tinerii nobili cum să-și îndeplinească datoriile și să urmeze justiția, să evite lăcomia și să respecte superiorii.

Imnul Templului Kesh, descoperit în 1800 printre ruinele orașului Nippur, în Irakul de astăzi, este cel mai vechi manuscris religios păstrat. Scris în sumeriană veche și tradus prima dată în 1909, poemul de 134 de versuri este împărțit în opt cântece și aduce laudă orașului Kesh și zeilor săi, printre care Nisaba, Enlil și Ninhursag.

Textele Piramidelor, Psalterul Celtic și Diamond Sūtra

Textele Piramidelor, scrise în egipteana veche, au fost descoperite pe pereții piramidelor și în sicriele faraonilor din a 5-a și a 6-a dinastie (2400-2600 î.Hr.). Ele descriu credințele religioase ale egiptenilor și ritualuri, inclusiv tăierea gurii decedatului pentru a putea respira în viața de apoi.

Psalterul Celtic, considerat Cartea lui Kells a Scoției, datează din secolul XI și este păstrat la Universitatea din Edinburgh. Diamond Sūtra, considerat cel mai vechi text budist tipărit cu dată precisă, a fost copiat de Wong Jei în mai 868 d.Hr. și descoperit într-o peșteră sigilată din China, pe un sul de hârtie imprimată cu caractere chinezești.

Tăblițele de la Girsu dezvăluie birocrația Akkadiei

Arheologi de la Muzeul Britanic și cei din Irak au descoperit peste 200 de tăblițe de lut cu scriere cuneiformă la situl antic sumerian Girsu, datând din perioada 2300-2150 î.e.n. Orașul, locuit încă din jurul anului 4500 î.e.n., a fost cucerit de regele Sargon, fondatorul dinastiei Akkad, și a devenit un centru administrativ important.

Tăblițele și 50 de amprente de sigilii cilindrice, găsite într-o clădire de arhivă de stat, consemnau detalii despre planuri de clădiri, hărți ale canalelor, livrări de făină, animale și textile, precum și liste de nume și ocupații. Ele arată că guvernul akkadian folosea un sistem metric standardizat pentru metale prețioase și lichide, inclusiv aur, argint și bere.

Epopeea lui Gilgamesh, povestea regelui antic al Urukului

Epopeea lui Gilgamesh, una dintre cele mai vechi opere literare complete, relatează viața regelui istoric al orașului Uruk, Gilgamesh, prezentat ca un conducător puternic, dar imperfect. Textul, scris în cuneiform pe tăblițe de lut, datează din secolul al XII-lea î.Hr., bazându-se pe tradiții orale mai vechi, și explorează prietenia, mortalitatea și căutarea sensului vieții.

Acțiunea se desfășoară în Sumerul secolului al XXI-lea î.Hr. și descrie structura socială, credințele religioase și activitățile urbane ale cetățenilor. Gilgamesh, după moartea prietenului său Enkidu, caută nemurirea, dar înțelege că aceasta poate fi atinsă prin contribuțiile aduse orașului său, simbolizate de zidul său impozant din Uruk, potrivit ebsco.com.