Tentativele de fraudă au devenit o obișnuință zilnică. Ce îi determină pe oameni să nu mai reclame înșelătoriile

Tentativele de fraudă au devenit o obișnuință zilnică. Ce îi determină pe oameni să nu mai reclame înșelătoriile

Escrocheriile online și telefonice au devenit o problemă cotidiană în Statele Unite, afectând milioane de oameni. Frecvența tot mai mare a tentativelor de fraudă, dar și metodele din ce în ce mai sofisticate folosite de infractori, îi determină pe mulți americani să considere astfel de incidente inevitabile. Mai mult, o mare parte dintre victime aleg să nu mai raporteze înșelătoriile, convinse că demersul nu le va aduce nici recuperarea banilor, nici identificarea autorilor. Potrivit unui studiu realizat de Associated Press-NORC Center for Public Affairs Research, 58% dintre adulții din SUA afirmă că sunt contactați zilnic prin apeluri, SMS-uri, e-mailuri sau reclame pe care le identifică drept posibile tentative de fraudă.

Escrocheriile online au devenit o rutină zilnică în SUA. Tot mai multe victime renunță să mai reclame fraudele

Tentativele de fraudă prin telefon, e-mail, mesaje sau rețele sociale au ajuns să facă parte din viața de zi cu zi a americanilor.

Două sondaje recente, realizate în Statele Unite, arată că amploarea fenomenului este atât de mare încât numeroase victime nici măcar nu mai consideră util să sesizeze autoritățile.

Un sondaj realizat de Associated Press-NORC Center for Public Affairs Research arată că 58% dintre adulții americani spun că primesc zilnic apeluri, SMS-uri, e-mailuri sau reclame pe care le consideră tentative de fraudă.

WhatsApp

WhatsApp

În paralel, un sondaj Gallup, realizat în colaborare cu Stop Scams Alliance, indică faptul că aproximativ unul din zece americani a pierdut bani sau a oferit acces la conturi financiare în urma unei escrocherii în ultimele 12 luni. Dintre persoanele afectate, aproape jumătate au declarat că prejudiciul a depășit 500 de dolari.

Aproape o treime dintre americani au fost victime ale unei fraude

Datele arată că fenomenul este și mai extins dacă sunt luate în calcul experiențele acumulate de-a lungul ultimilor ani.

Aproximativ 30% dintre respondenți spun că au fost convinși, la un moment dat, să transmită bani sau informații personale unor escroci. În plus, peste jumătate afirmă că au în familie sau în cercul de prieteni persoane care au pierdut bani în astfel de scheme.

Printre cele mai utilizate metode se numără mesajele false privind livrările de colete, notificările care pretind că provin de la bănci și contactarea victimelor prin platforme precum Facebook, Messenger, WhatsApp sau Instagram.

Persoanele în vârstă par să fie vizate cel mai frecvent. Aproximativ șapte din zece americani cu vârsta de peste 60 de ani spun că primesc zilnic mesaje sau apeluri suspecte.

De ce nu mai sunt raportate fraudele

Deși majoritatea americanilor consideră că escrocheriile reprezintă o amenințare serioasă, doar o mică parte dintre victime aleg să depună o plângere.

Sondajul Gallup arată că numai 18% dintre persoanele păgubite au sesizat poliția locală sau autoritățile statale, iar 13% au raportat cazul autorităților federale ori Comisiei Federale pentru Comerț (FTC). În schimb, peste jumătate au preferat să contacteze direct banca sau instituția financiară implicată.

Principalul motiv invocat este lipsa de încredere în eficiența autorităților. Trei sferturi dintre cei care nu au depus o reclamație consideră că nu și-ar recupera banii indiferent de demersurile făcute. De asemenea, aproape 60% spun că nu au știut cui ar trebui să se adreseze pentru a raporta frauda.

Cereri pentru măsuri mai ferme

Rezultatele sondajelor evidențiază și nemulțumirea față de modul în care autoritățile gestionează acest fenomen. Aproximativ opt din zece americani sunt de părere că statul nu face suficient pentru prevenirea fraudelor informatice și financiare, opinie împărtășită atât de susținătorii Partidului Democrat, cât și de cei ai Partidului Republican.

În contextul în care escrocii folosesc metode tot mai sofisticate, respondenții consideră că responsabilitatea combaterii acestor infracțiuni nu revine doar autorităților, ci și instituțiilor bancare și marilor platforme digitale, care ar trebui să investească mai mult în detectarea tentativelor de fraudă și în protejarea utilizatorilor.