Consiliul Local din Cernavodă a votat impunerea unei taxe anuale de risc Centralei Nucleare.
În premieră pentru istoria domeniului nuclear din România, consilierii locali ai oraşului Cernavodă au votat în unanimitate înfiinţarea unei „taxe locale de poluare şi risc la Cernavodă“, după ce au stabilit oficial că Centrala Nucleară şi Depozitul de deşeuri radioactive din incintă „sunt obiective unice în România cu potenţial de risc radiologic şi impact asupra mediului înconjurător“.
La auzul veştii, preşedintele Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN), Teodor Chirică, a declarat că o asemenea sumă ar putea duce la creşterea cu 5% a tarifului la energia electrică la nivel naţional, „asta dacă nu vor să închidem centrala“.
1.000 de euro pe cap de locuitor Cuantumul taxei pe care Centrala Nucleară va trebui să o plătească anual comunităţii locale a fost stabilit la 20 de milioane de euro anual. Mai concret, aceasta reprezintă 1.000 de euro pe cap de locuitor, Cernavodă având 20.086 de locuitori.
Conform hotărârii Consiliului Local Cernavodă, „colectarea taxei se constituie în venit la bugetul oraşului Cernavodă, sumele obţinute fiind folosite pentru rezolvarea problemelor de mediu şi a gestionării riscului“.
Prin emiterea acestei decizii, municipalitatea confirmă, de fapt, că oraşul este supus pericolului poluării radiologice. „Riscul este mic, evident, dar există, mergeţi în orice altă localitate şi întrebaţi dacă doresc centrala nucleară acolo şi vedeţi ce vi se va răspunde. Centrala Nucleară a contribuit cu o mulţime de programe în sprijinul populaţiei din oraş, dar au fost investiţii absolut necesare şi pentru buna funcţionare a centralei, nu ne-au făcut niciun favor“, spune primarul oraşului Cernavodă, Mariana Mircea.
Aceasta susţine că taxa este la nivelul impozitului pe care centrala ar fi trebuit să-l plătească pe cele două reactoare nucleare funcţionale. Conform unei hotărâri de guvern însă, Centrala Nucleară Cernavodă a fost scutită de la plata impozitului pe clădiri. „Această hotărâre trebuie atacată în instanţă“ „Centrala funcţionează de 12 ani şi, astfel, aducem resurse substanţiale la bugetul local prin taxele legale pe care le plătim. Am demonstrat în plus că nu poluăm, nu producem accidente, că producem fiabil, că asigurăm energie termică oraşului la preţul cel mai mic din ţară“, subliniază însă directorul CNE Cernavodă, Ionel Bucur.
SNN nu a primit încă hotărârea de consiliu local de instituire a taxei. Aceasta trebuie întâi să obţină avizul de legalitate de la Prefectura Constanţa. „Cred că această hotărâre trebuie atacată în instanţă pentru că nu poţi, în probleme de mediu, să emiţi hotărâri privind impozitele şi taxele pentru că acestea sunt reglementate prin lege“, spune însă prefectul de Constanţa, Dănuţ Culeţu.
CA LA NOI, LA NIMENI Centrala nucleară a fost scutită până acum de impozitul pe clădiri
Modelul european al compensării comunităţilor locale care trăiesc în zonele nucleare este total diferit de cel românesc. Pe lângă faptul că o centrală nucleară nu se construieşte fără consultarea comunităţii locale, toate localităţile în care există o centrală nucleară primesc compensaţii bugetare în valoare de zeci de milioane de euro, începând din Spania, Franţa şi până în Ungaria şi Slovenia. În Europa funcţionează peste 150 de centrale nucleare şi toate plătesc impozitul pe clădiri (reactoare) către primăriile unde sunt construite. În România, Codul Fiscal scuteşte Centrala Nucleară de la Cernavodă de la plata impozitului pe clădiri. În Suedia, de exemplu, guvernul a hotărât ca tot impozitul pe clădiri să fie plătit primăriilor. Primăria Cernavodă, în schimb, primeşte doar o parte din impozitul pe salarii al angajaţilor centralei nucleare. Prefectul de Constanţa, Dănuţ Culeţu, a anunţat ieri că va mijloci o întrevedere între Primăria Cernavodă şi conducerea centralei care produce 18% din energia electrică din ţară, pentru a găsi o cale de înţelegere care să mulţumească ambele părţi.
Recomandările noastre
