Statul nu susţine niciunul dintre tipurile de asociere a fermierilor, dar se laudă în schimb că salvează economia cu o agricultură în perfuzii. Tot mai mulţi ţărani plâng după vremurile apuse ale CAP-urilor, în condiţiile în care aceştia nu-şi mai pot lucra terenurile reprimite de la cooperativă după 1989. În prezent, potrivit estimărilor făcute de sindicaliştii din agricultură, în România se află peste 3,5 milioane de hectare de pământ nelucrat din cele 15 milioane. „Era mult mai bine când erau CAP-urile, era mult mai organizat, toată lumea îşi muncea pământul şi nu mai rămânea ca acum, pârloage întregi nearate. Plus aveai o recoltă asigurată”, ne spune Ion Marin, ţăran din obligaţie (după cum se recomandă).

 De aceeaşi părere sunt şi marii fermieri, care consideră că acum ar trebui reînfiinţate cooperativele de altădată, dar cu capital privat. „Cooperativele dinainte de 1989 nici nu trebuiau desfiinţate, acelea erau cooperative de tip privat, dar le făcuse Ceauşescu să fie sub control”, ne-a declarat Ştefan Nicolae, preşedintele federaţiei Agrostar.

Potrivit acestuia, Ministerul Agriculturii ar trebui să debirocratizeze toate procedurile să nu-i mai ceară omului mii de hârtii, mii de taxe şi de procese până iese asociaţia. „Respectiva asociaţie ar trebui susţinută cu facilităţi fiscale, şi dau câteva exemple - un TVA redus, impozitul pe teren să nu fie plătit timp de 3 ani”, ne-a mai spus acesta.

Ministerul nu pune mitraliera la tâmplă

Un reprezentant al Ministerului Agriculturii ne-a declarat că, în problema cooperativelor de altădată, ministerul nu mai poate face nimic. „Nu-i putem pune ţăranului mitraliera la cap şi să-i spunem să bage pământul într-o asociaţie. Ministerul nu-i mai poate ajuta cu nimic acum. Ei trebuie să se ajute singuri”, ne-a spus reprezentantul ministerului.

În prezent, guvernul, condus de premierul Emil Boc, pregăteşte o strategie pentru scoaterea economiei din groapă, cu ajutorul agriculturii, care este şi ea la pământ. Fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu, ne spune că numai o formă asociativă poate scoate fermierii din impasul subexistenţei. „Cât despre pământul care nu este lucrat, administraţiile locale ar trebui să atragă arendaşi care să lucreze pământul. Ar trebui luate măsuri pentru a ajuta aceste asociaţii prin încheierea de acorduri de creditare cu bonificaţii şi multe alte stimulente pentru ţărani”, ne-a mai spus fostul secretar de stat.

COMPARAŢIE

Suntem la coada Europei în ceea ce priveşte creditele agricole

În timp ce în alte ţări din UE există bănci speciale pentru agricultori, la noi aceştia sunt trataţi ca oricare alt client.

„În Europa, agricultorii au un sistem bancar care face parte din politica agricolă a statului respectiv. Comparativ cu România, acele bănci acordă un volum foarte mare de credite pentru agricultură, în condiţii foarte bune, adică dobânzi cuprinse între 1,5% şi 3%. În Franţa există banca Credit Agricole, care acordă împrumuturi pentru fermieri, iar în Italia este Intesa SanPaolo”, ne-a mai declarat Ştefan Nicolae.

În astfel de ţări, în funcţie de valoarea creditului, există credite cu dobânzi zero. Iar pentru investiţiile mari, dobânzile nu depăşesc 3%. La noi, dobânzile sunt şi de 28%.

„În plus, ei au şi subvenţii mult mai mari decât ale noastre. La ei sunt de 200-300 de euro, la noi sunt de 100 de euro. În Europa există subvenţie pentru motorină bine stabilită, de vreo 50% din preţ. Adică fermierul îşi poate lua motorina la un preţ de 0,4-0,5 euro pe litru”, ne-a mai spus şeful Agrostar.

Potrivit acestuia, combustibilul este colorat, şi, dacă eşti prins că îl foloseşti la automobilul personal, ţi se taie orice subvenţie şi rişti să rămâi şi fără maşină.

INSISTENŢĂ

Fostul preşedinte Ion Iliescu, susţinător al CAP-urilor

Fostul preşedinte Ion Iliescu a susţinut în permanenţă sistemul cooperatist, apreciind că fărâmiţarea exploataţiilor agricole mari a dus la scăderea productivităţii.

Mai 2001. „Mihalache, şeful ţărăniştilor în anii ‚20, a scris în manifestul electoral al PNŢ: «Fraţi ţărani, întovărăşiţi-vă în cooperative agricole de producţie». Dacă nu v-aş fi spus că era Mihalache şi vă citam numai aşa ceva, ziceaţi că era un manifest al PCR. (…) Destrămarea sistemelor de exploatare raţională a fost unul dintre factorii care s-au reflectat clar în situaţia economică a ţării, a agriculturii, a producţiei agricole. Este inadmisibil aşa ceva”.

Aprilie 2006. „Demolarea fostelor CAP-uri a avut drept rezultat o fragmentare excesivă a proprietăţii şi a exploataţiilor agricole, determinând un nivel scăzut de productivitate”.

Decembrie 2007. „La noi a apărut valul ăsta demolator nenorocit, cu acest anticomunism primitiv afişat: cooperativele, structuri comuniste. Tâmpenie mai mare nici că există. Cooperaţia nu are nimic de-a face cu comunismul”.