Școala transplantului românesc era pregătită să tragă obloanele, pentru că Ministerul Sănătății nu le oferea spitalelor condiții legale și complete de funcționare în acest sens. Detractorii transplantului pulmonar, în frunte cu fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, spuneau că e „o utopie pentru România”. Bolnavii erau trimiși pe bandă rulantă și pe bani grei în țările vecine, ceea ce probabil că se și urmărea. Totul, până când o echipă de la Spitalul Sfânta Maria din București au înființat prima secție de transplant pulmonar din țară. Din păcate, pentru Călin Fărcaș a fost prea târziu. Tânărul s-a stins luni, după ce ani de zile s-a rugat la Dumnezeu și de Ministerul Sănătății să-l trimită undeva unde poate primi plămâni noi. A strâns 200 de mii de euro și a protestat chiar și cu aparatul de oxigen lângă el, în speranța că cineva îl va ajuta.

Călin Fărcaş, în vârstă de 29 de ani, a murit cu zile, spun apropiații lui. Bărbatul era internat la Institutul Marius Nasta din Capitală, de joia trecută, după ce a fost adus cu o ambulanță de la Braşov la București. Povestea lui Călin a fost făcută publică în luna aprilie a acestui an. Cu aparatul de oxigen lângă el, a protestat la Braşov alături de prietenii săi, ca să-şi ceară dreptul la viaţă. „Eu refuz să renunţ în a lupta pentru a-mi salva viaţa. Şi până în ultimul moment o să lupt. Nu o să cedez”, spunea Călin Farcaș.

 În ciuda faptului că a reușit să strângă, din donații, suma de bani necesară unui transplant de plămâni în străinătate, 200.000 euro, Călin s-a lovit de un mare obstacol: România nu este membră cu drepturi depline în rețeaua Eurotransplant, astfel că niciun spital din Uniunea Europeană nu l-a acceptat.

Eurotransplant este o organizație non-profit internațională care încurajează și coordonează transplanturile de organe în mai multe țări.

Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, a explicat, în trecut, de ce nu beneficiem de facilitățile acestui sistem: „În primul rând va trebui să fie o decizie la nivelul Guvernului. Asta presupune taxa de un milion de euro pe an şi presupune că toate organele care se prelevează în interiorul Eurotransplantului să se repartizeze în funcţie de compatibilităţi. Eu vreau să restructurăm întâi Agenţia noastră de transplant, să funcţionăm noi bine şi apoi să putem să aderăm la organizaţii internaţionale”.

Întrebată de ce a murit Călin Fărcaș, ministrul Pintea a spus că un răspuns este „imposibil de dat în acest moment”. „Este foarte trist. Răspunsul la întrebarea de ce a murit este imposibil de dat în acest moment, dar vă pot da detalii legate de acest aspect. România are un protocol valabil cu Eurotransplantul. România chiar a cedat doi plămâni Eurotransplantului, pentru că nu erau compatibili cu pacienții înscriși pe listele din România. Avem un ordin care spune că pacienții care nu pot fi transplantați în România din cauza complicațiilor se pot transplanta în străinătate.

Din informațiile pe care le am, Călin Fărcaș a fost evaluat săptămâna trecută, la Sf. Maria și i s-a dat acceptul de transplant în străinătate”, a declarat Sorina Pintea.

 

Pacienții transplantați la noi se simt foarte bine

Echipa Spitalului Clinic „Sfânta Maria” din Bucureşti, coordonată de managerul spitalului, chirurgul Narcis Copcă, a transplantat pulmonar doi pacienți, la începutul acestui an.

Cei doi se simt acum foarte bine, iar operațiile au decurs „ca-n străinătate”, iar evoluția lor postoperatorie a fost lipsită incidente.

„Considerăm important de ştiut că pacienţii eligibili pentru transplantul pulmonar se vor adresa prin medicii pneumologi din ţară, pentru a putea fi evaluaţi şi ulterior trecuţi pe lista de aşteptare a Spitalului Sf Maria”, a declarat dr. Narcis Copcă.

Beneficiarul primului transplant a fost un ieșean în vârstă de 37 de ani, care a trăit în ultimii trei ani conectat la aparatul de oxigen și care a depus în 2015 o cerere pentru transplant în străinătate. Clinica AKH din Viena, singura care a răspuns, a refuzat cazul deoarece pe lista de aşteptare se mai aflau încă patru pacienţi din România.