Tainele Cetății Șoptitoare. Comoara ascunsă a Transilvaniei

Sursa foto: Facebook/comuna Prejmer

În inima Țării Bârsei, la doar 17 kilometri de Brașov, se află Prejmer, un sat transilvănean atestat documentar în anul 1240, fondat de cavalerii teutoni. Potrivit monografiei publicate pe pagina primăriei Prjmer, numele său e derivat din germanul „Tartlau”. Așezat între dealuri molcome, Prejmerul păstrează farmecul săsesc al caselor cu acoperișuri roșii și ferestre arcuite, aliniate de-a lungul străzilor pietruite.

Peisajul, dominat de munții Carpați, se împletește cu câmpuri aurii de grâu și porumb, oferind o panoramă ce pare desprinsă dintr-o carte de basme. Satul, locuit astăzi de o comunitate mixtă de sași și români, trăiește în armonie, păstrând tradițiile multiculturale ale Transilvaniei medievale.

Cetatea Prejmer: inima fortificată a Țării Bârsei

Piesa de rezistență a Prejmerului este Biserica Evanghelică Fortificată, inclusă în patrimoniul UNESCO din 1993. Construită între 1395 și 1442, cetatea este cea mai bine conservată fortificație săsească din România. Cu ziduri de 12 metri înălțime și 4 metri grosime, a rezistat invaziilor tătare și turcești, precum și cutremurelor din secolul al XIX-lea. Structura sa unică include un „stupar” de 260 de cămăruțe, fiecare destinată unei familii din sat.

Aceste nișe, înalte de doar 1,5 metri, serveau drept depozite pentru provizii în timpul asediilor și ca refugiu pentru săteni. Tunelurile subterane, ascunse în grosimea zidurilor, formau un labirint de apărare, cu capcane pentru invadatori.Biserica din centrul cetății, inițial o bazilică gotică din secolul al XIII-lea, impresionează cu fresce biblice pictate cu chipuri de țărani locali și cu o orgă din 1789, ale cărei 1.625 de tuburi răsună ca un cor angelic în curtea interioară.

Legenda cavalerului alb

O poveste veche, transmisă din generație în generație, vorbește despre Heinrich von Tartlau, un cavaler teuton cu păr alb ca zăpada Carpaților. În 1421, în timpul unui asediu turcesc, Heinrich a condus apărarea cetății din tunelurile secrete. Rănit mortal, el ar fi ascuns un inel de aur cu o piatră roșie sub o lespede din curte, jurând că cel care îl va găsi va trezi „spiritul cetății”. Localnicii spun că, în nopțile cu lună plină, umbra cavalerului alb se plimbă pe ziduri, iar pașii săi răsună în tunelurile umede. Comoara nu a fost găsită, dar legenda continuă să fascineze turiștii și să inspire festivalurile medievale anuale.

Fantomele Apărătorilor

O altă legendă, mai întunecată, vorbește despre „Fantomele Apărătorilor”. În timpul asediului din 1421, 200 de țărani au pierit apărând cetatea. Se spune că sufletele lor bântuie fortificația în serile de furtună, bătând în porți cu pumnii invizibili și șoptind avertismente despre pericolele ce pândesc satul. O poveste mai veselă amintește de „Clopotul Iubirii”, un clopot mic din turnul bisericii, care, conform tradiției, ar suna de la sine când doi îndrăgostiți se logodesc în curtea cetății.

Fântâna blestemată

O legendă mai puțin cunoscută vorbește despre o fântână veche, situată în apropierea cetății, numită „Fântâna blestemată”. Se povestește că, în secolul al XV-lea, un negustor bogat, dar zgârcit, a refuzat să împartă apa din fântână cu sătenii în timpul unei secete cumplite. Într-o noapte, spirite necunoscute ar fi blestemat fântâna, făcând apa să dispară peste noapte. Localnicii cred că, dacă arunci o monedă în fântână și îți pui o dorință, spiritele o vor asculta, dar doar dacă inima ta e curată. Fântâna, acum secată, stă ca un monument tăcut al generozității pierdute, fiind un loc de popas pentru turiștii curioși.

Copacul dorințelor

Pe un deal din marginea satului, există un stejar bătrân, numit „Copacul dorințelor”. Legenda spune că o fată săracă, îndrăgostită de un nobil din Brașov, a legat o panglică de ramurile copacului, rugându-se pentru dragoste adevărată. Dorința i s-a împlinit, iar de atunci sătenii leagă panglici colorate de crengile stejarului, sperând ca dorințele lor să prindă viață.

Umbra dălugărului

O poveste mai recentă, din secolul al XVIII-lea, vorbește despre un călugăr care trăia în chiliile cetății. Acesta, cunoscut pentru leacurile sale din plante culese din pădurile din jur, ar fi salvat satul de o ciumă devastatoare. Însă, după moartea sa, sătenii au început să vadă o umbră în mantie lungă plimbându-se noaptea prin livezi, purtând un coș cu ierburi. Unii cred că spiritul călugărului încă veghează asupra Prejmerului, protejând satul de boli și nenorociri.

Locuri de vizitat în Prejmer. Biserica Evanghelică Fortificată

Atracția principală a Prejmerului, cetatea este deschisă publicului și oferă tururi ghidate. Vizitatorii pot explora stuparul de cămăruțe, tunelurile subterane și frescele gotice din biserică. Orga istorică, restaurată recent, este folosită în concerte ocazionale, iar curtea interioară găzduiește festivaluri medievale în fiecare vară.

Muzeul Etnografic Săsesc

Situat în apropierea cetății, acest mic muzeu prezintă obiecte tradiționale săsești: unelte agricole, costume brodate și mobilier sculptat. Este o fereastră către viața de zi cu zi a sașilor din Prejmer, cu exponate care includ un război de țesut vechi de 200 de ani.

Dealul Crucii

Un deal mic, la 2 kilometri de sat, oferă o panoramă spectaculoasă asupra Prejmerului și a munților din jur. O cruce veche de piatră, ridicată în secolul al XVII-lea, marchează vârful. Este un loc ideal pentru drumeții și picnicuri, mai ales primăvara, când livezile din jur sunt în floare.

Strada Meșteșugarilor

O stradă pitorească din centrul satului, unde câteva familii de meșteșugari vând covoare țesute manual, ceramică pictată și dulciuri tradiționale, precum „kürtőskalács” (cozonac secuiesc). Aici se organizează târguri locale în weekenduri.

Cum ajungi în Prejmer

Din Brașov, drumul cu mașin spre Prejmer durează aproximativ 20 de minute pe DN11, direcția spre Târgu Secuiesc. Drumul este bine întreținut, traversând peisaje rurale cu livezi și dealuri. Parcarea este disponibilă lângă cetate, cu o taxă modică.

Autobuzele regulate pleacă din stația Bartolomeu din Brașov (lângă gara CFR) spre Prejmer, cu o frecvență de 30-60 de minute. Călătoria costă aproximativ 5-7 lei și durează 25 de minute. Orarele sunt disponibile pe site-ul companiei de transport local RATBV.

Pentru pasionații de ciclism, există o pistă de biciclete între Brașov și Prejmer, lungă de 17 kilometri, care trece prin sate pitorești precum Hărman. Traseul este relativ plat, ideal pentru o plimbare de o zi.