Reșița este un municipiu situat în sud-vestul României, reședința județului Caraș-Severin, amplasat într-o zonă pitorească, la poalele Munților Semenic și Dognecea, pe cursul mijlociu al râului Bârzava. Localitatea are o istorie bogată, fiind atestată documentar încă din secolul al XV-lea, dar transformarea sa majoră a avut loc odată cu stabilirea aici a primelor furnale de către autoritățile austriece în 1771, moment care a marcat nașterea celui mai vechi și important centru siderurgic din sud-estul Europei. De-a lungul istoriei sale industriale, Reșița a devenit un simbol al ingineriei grele românești, aici construindu-se locomotive cu abur, turbine și oțel, iar în prezent orașul găzduiește singurul muzeu de locomotive cu abur în aer liber din România. Structura sa urbană a fost influențată de această dezvoltare industrială, fiind inițial împărțită în două entități distincte, Reșița Montană și Reșița Română, unite ulterior într-un singur oraș în 1925. După 1990, Reșița a trecut printr-un proces complex de tranziție economică, confruntându-se cu restructurarea industriei grele, o provocare majoră care a afectat demografia și economia locală. În prezent, municipalitatea se concentrează pe diversificarea economiei, atragerea de fonduri europene și transformarea într-un oraș modern și sustenabil, valorificând patrimoniul industrial unic și potențialul turistic al zonei montane înconjurătoare.