În cazul în care o bancă s-ar confrunta cu probleme financiare grave, autorităţile afirmă că ar avea suficienţi bani ca s-o salveze.
Dacă băncile din România ar intra în colaps ca urmare a crizei financiare internaţionale, statul şi Banca Naţională ar avea banii necesari să le salveze de la faliment, potrivit supraveghetorilor pieţei bancare. „Aceasta este numai o ipoteză de lucru, pentru că la noi nu se va întâmpla aşa ceva“, ţine să liniştească apele Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
România începe să simtă fiorii fricii, după ce, ieri, două importante bănci europene intrate în criză au fost naţionalizate. Vasilescu declară că BNR are puse pe hârtie mai multe scenarii privind efectele crizei în România: de la cele mai optimiste la cele mai pesimiste.
Reprezentantul băncii centrale are mai multe argumente pe care se bazează când dă asigurări că efectele turbulenţelor din pieţele externe nu vor fi resimţite în România. În primul rând, restricţiile de creditare care se aplică la noi începând cu anul 2005 ne-au păzit de o criză de supraîndatorare a populaţiei. Astfel, românii au suficiente venituri ca să-şi plătească ratele la creditele contractate şi nu există pericolul să lase băncile fără lichiditate.
Băncile româneşti, mai sigure decât „mamele“ lor În al doilea rând, băncile de la noi „sunt solide, au indicatori financiari buni de lichiditate şi solvabilitate“, explică Vasilescu pentru EVZ. El afirmă că la toate băncile care au căzut în SUA şi Europa problemele puteau fi observate cu mult timp înainte cu ajutorul acestor indicatori. În plus, băncile româneşti au fost obligate să constituie la banca centrală rezerve minime obligatorii care ar putea fi utilizate în situaţii dificile.
În al treilea rând, băncile noastre operează cu instrumente financiare simple, comparativ cu instituţiile falimentate, care utilizau instrumente complexe, declară consilierul lui Mugur Isărescu. Din acest motiv, „băncile româneşti sunt chiar mai sigure decât băncile-mamă“, consideră acesta. Precedentul Bancorex
Totuşi, dacă ne imaginăm un scenariu al groazei în care unele dintre băncile noastre ar cădea secerate de criza externă, reprezentanţii BNR ne asigură că autorităţile au resursele necesare ca să le preia parţial sau în totalitate. Sursele de bani ar fi următoarele: fondul de garantare la care contribuie toate băncile şi care asigură economiile populaţiei până la suma de 20.000 de euro pentru fiecare deponent, rezervele BNR care depăşesc, astăzi, suma de 20 de miliarde de euro, precum şi bugetul de stat. De altfel, România a avut în anii ’90 un precedent: falimentul Bancorex.
Atunci, în condiţii economice mai grele, statul a returnat toţi banii deponenţilor, explică Adrian Vasilescu. Reprezentanţii Ministerului Finanţelor spun că sistemul bancar românesc va resimţi efectul crizei ca pe „o temperare a ritmurilor de creştere (profitabilitate, credite)“. Cei de la Finanţe consideră că sistemul nostru bancar este suficient de capitalizat ca să facă faţă unor şocuri. „În plus, nivelul creditelor ipotecare ca raport în PIB este încă redus“, ne spun ei.
SOLUŢIE EXTREMĂ
Statul român poate naţionaliza băncile
Supraveghetorii pieţei bancare sunt optimişti şi consideră că băncile din România sunt ferite de efectele crizei financiare internaţionale. În caz de urgenţă însă, statul român ar fi capabil să naţionalizeze o bancă falimentară, consideră Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
EVZ: Bănci importante nu doar din SUA, ci şi din Europa intră în colaps. Când s-ar putea resimţi efectul acestor probleme în sistemul bancar din România? Adrian Vasilescu: Nu există date, în prezent, că bănci care au subsidiare sau sucursale în România ar fi în pericol să cadă. Ipotetic, dacă vreuna dintre ele ar avea probleme, băncile de la noi nu vor avea de suferit, deoarece au autonomie deplină. Nicio bancă din România nu se află în pericol. Cu toate că a fost înjurată că a înăsprit condiţ iile de creditare, BNR a gândit cu un pas înainte şi a luat măsuri pentru evitarea riscului de supraîndatorare a populaţiei.
Credeţi că naţionalizarea băncilor aflate în dificultate este o soluţie viabilă pentru protejarea economiei? În vremuri speciale se impun măsuri speciale. Toate pieţele pot greşi, iar în acest context, intervenţia statului este absolut necesară. Chiar dacă apar discuţii în rândul economiş tilor, politicienilor şi sociologilor că aceste măsuri ale statului anulează rostul economiei de piaţă. Dacă o bancă din România ar rămâne fără lichidităţi, statul român şi BNR ar dispune de bani suficienţi pentru a o naţionaliza? Acest lucru nu se va întâmpla. Însă întotdeauna se găsesc bani pentru aşa ceva. Când a căzut Bancorex, statul a acoperit toţi banii care nu au putut fi restituiţi. În piaţă există un surplus de lichiditate. Piaţa românească interbancară funcţionează foarte bine: băncile cu probleme găsesc bani la surorile lor care au surplus de lichiditate. Dacă, ipotetic, ar apărea nevoie de lichiditate, BNR o poate injecta în piaţă.
CONSECINŢE Leul şi Bursa îşi continuă picajul
Moneda naţională şi piaţa de capital sunt primele care reacţionează la turbulenţele financiare. Astfel, ieri, leul a continuat să se deprecieze, iar acţiunile listate pe Bursa de Valori Bucureşti au pierdut şi ele din valoare. Banca Naţională a afişat, ieri, un curs de referinţă de 3,7028 lei pentru un euro, cu 2 bani mai mult decât vineri. Astfel, cotaţia euro a ajuns la maximul ultimelor şase luni.
Bursa a urmat tendinţa de scădere din ultimele zile, pierzând ieri 3,08%, în tandem cu pieţele mari europene, care au pierdut circa 3%. Problemele din sectorul bancar european au influenţat şi titlurile bancare listate la Bucureşti. Titlurile BRD-Groupe Societé Générale au scăzut ieri cu 4,8%. De asemenea, declinul acţiunilor Erste Group Bank pe piaţa de la Viena a fost urmat şi la Bucureşti, unde titlurile băncii au scăzut cu 3,5%.
DISPERARE
Naţionalizarea, o soluţie de avarie
Gesturile disperate de naţionalizare a băncilor ale guvernelor SUA, britanic şi, posibil, din statele europene nu sunt o noutate. Când s-au văzut strânse cu uşa, pe parcursul istoriei recente, autorităţile statului nu au întârziat să intervină în forţă, „uitând“ total de principiile liberale ale economiei de piaţă. În anii ’90, autorităţile din ţările scandinave au naţionalizat un număr mare de bănci intrate în criză.
Pomparea banilor cetăţenilor pentru salvarea prin naţionalizare a băncilor falimentare a fost şi soluţia adoptată de autorităţile SUA la finalul Recesiunii Economice din anii ’30. Ulterior, în anii ’80, statul american a înfiinţat o structură care a cumpărat activele băncilor ce riscau să intre în colaps. În Marea Britanie, în 1971, a fost naţionalizat producătorul de avioane Rolls-Royce.