Țările scandinave au fost până de curând în fruntea statelor care acceptau cu entuziasm o imigrație masivă. Acum, le-a ajuns cuțitul la os.

Danemarca este gata să sfideze Comisia Europeană, care vrea ca în luna noiembrie să pună capăt controalelor la frontiere în interiorul Spațiului Schengen.

Pe 2 mai, Comisia a anunțat că prelungește pentru ultima oară, cu șase luni, derogările excepționale accordate din 2015 țărilor europene confruntate cu afluxul de imigranți.

Prim-ministrul danez Lars Lokke Rasmussen a declarat în fața Parlamentului de la Copenhaga: „Nu pot acum și aici să evaluez ce se va petrece peste șase luni. Mi-aș dori să putem suprima controalele; dacă, printr-un miracol, UE va redobândi controlul asupra frontierelor sale externe, vom evalua situația. Însă, atâta timp cât nu va exista un control real la frontierele externe ale UE, va fi necesar să menținem controlul asupra frontierelor noastre.”

De la venirea sa la putere, în 2015, în plină criză a imigrației, guvernul de centru-dreapta danez și-a înmulțit măsurile menite să descurajeze intrarea în țară a imigranților, cea mai importantă fiind o lege din 2016 care autorizează confiscarea bunurilor de valoare și a banilor gheață ai solicitanților de azil.

Vecina Danemarcei, Suedia (între cele două țări membre Schengen existând control la frontieră), a recunoscut existența unor „probleme majore” din cauza creșterii demografice provocate de imigrația în masă.

Într-o declarație făcută la televiziunea de stat suedeză SVT, ministrul suedez al Finanțelor, Magdalena Andersson, a spus:

„Este evident că avem mari probleme” din cauza schimbărilor demografice provocate de imigrație.

La începutul săptămânii, Asociația Autorităților Locale și Regiunilor din Suedia (SKL) a recunoscut că până în 2020 municipalitățile vor înregistra un deficit de 40 de miliarde de coroane suedeze (cca 4 miliarde de euro) pentru finanțarea unor servicii sociale precum spitalele și azilele.

Annita Wallenskog, economist șef la SKL, a declarat:

„Tendințele demografice arată că, cu mai mulți copii și mai multe persoane în vârstă, nevoile serviciilor guvernamentale vor crește mai rapid decât veniturile la buget.”