Un studiu realizat de Fundaţia "Romanian Angel Appeal" arată că informaţiile românilor despre autism se bazează mai degrabă pe mituri şi prejudecăţi. Gradul de informare este redus chiar şi în cazul profesorilor.
Rezultatele cercetării arată că gradul de informare al părinţilor dar şi al profesorilor/ educatorilor în ceea ce priveşte autismul este unul scăzut, dar în acelaşi timp bogat în mituri, de tipul: copiii cu autism "sunt agresivi", "au retard mintal", "refuză" să aiba un comportament normal, au simptome vizibile fizic precum, de exemplu "dimensiuni mai mari ale capului". Unde ar trebui să înveţe? Conform studiului calitativ, cea mai mare parte a părinţillor consideră că este necesar să se testeze posibilitatea ca un copil autist să fie integrat într-o grupă/clasă normală. Doar în cazul unui eşec al încercării trebuie să se hotărască integrarea într-un grup special. În ceea ce priveşte integrarea copilului autist în unităţi de învăţământ normale, opiniile sunt polarizate. De cele mai multe ori, deşi declară că este corectă incercarea de integrare, părinţii disimulează ascunzând teama şi nemultumirea legate de efectele asupra propriilor copii. Respingere în şcolile de masă Cele mai puternice bariere pe care participanţii consideră că le pot întâmpina familiile copiilor autişti în încercarea de a integra un astfel de copil în învăţământul de masă sunt: reticenţa din partea conducerii instituţiei de învăţământ/cadrelor didactice şi respingerea din partea copiilor normali şi a familiilor acestora. De ce se tem profesorii? Cadrele didactice au reacţii diverse în faţa copiilor cu autism, care se întind de la compasiune până la respingere. Respingerea este o reacţie ce vine atât din teama de a greşi în relaţia cu copilul, dar şi din teama că acesta îi va monopoliza atenţia, având drept urmări neglijarea sau ignorarea nevoilor celorlalţi copii. Cele mai multe cadre didactice nu se simt suficient de pregătite pentru a face faţă cazurilor de autism din punct de vedere al cunoştinţelor, al pregătirii psihologice şi emoţionale sau al resurselor de atenţie. Rezerve în interacţiunea cu persoanele afectate Referitor la şansele de recuperare şi integrare, 82% dintre respondenţi menţionează că diagnosticarea precoce şi intervenţia terapeutică cresc şansele de recuperare a persoanelor cu autism. Aproape 50% dintre cei intervievaţi consideră că integrarea socială a persoanelor cu autism este cea mai bună soluţie în sprijinul terapiei de recuperare dar lipsa informaţiilor despre afecţiune îi face totuşi să aibă rezerve în interacţiunea directă cu persoanele cu autism. "Pot munci în centre specializate" Referitor la integrarea profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist, aproape jumătate dintre cei intervievaţi în cadrul studiului cantitativ, sunt de părere că cei care suferă de autism pot munci, iar 43% consideră că ei ar trebui să aibă aceleaşi drepturi la muncă, precum celelalte persoane. Totuşi doar 38% din persoanele intervievate consideră că persoanele care au tulburări din spectru autist pot munci oriunde, în timp ce 53% cred că locul de muncă cel mai potrivit este în cadrul unor centre specializate sau ONG. Studiul a fost realizat în cadrul campaniei « Oferă-mi o şansă ! » - campanie de sensibilizare asupra importanţei integrării sociale a persoanelor cu autism, derulată ca parte a proiectului strategic "Şi ei trebuie să aibă o şansă!"- program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist. Studiul a avut la bază : o cercetare cantitativă, pe un eşantion de 1063 de persoane, şi o cercetare calitativă (trei focus grupuri efectuate pe părinti de copii cu vârste de până la 3 ani, părinţi de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 10 ani şi, respectiv, cadre didactice).
Recomandările noastre
