Tinerii care se împart, timp de trei sau patru ani, între cursurile mai multor universităţi riscă să nu se specializeze în niciun domeniu.
Îngrijoraţi de perspectivele de pe piaţa muncii, tinerii sunt tentaţi să urmeze două facultăţi în paralel pentru a obţine, la finele studiilor, două diplome. Ei nu ţin cont de reglementările sistemului Bologna, care precizează că, pentru o singură facultate, este nevoie de circa 10 ore de studiu pe zi.
Pe de altă parte, rectorii nu îi privesc cu ochi buni pe studenţii care urmează mai multe cursuri deodată şi nu fac bine niciunul. „Nu poţi urma două facultăţi cu prezenţă în campus, este stipulat în regulamentul Academiei de Studii Economice (ASE)“, spune Ioan Roşca, rectorul instituţiei.
Legea învăţământului este permisivă
„Se prevede prin lege că un student nu poate urma două facultăţi, finanţate de la buget, în acelaşi timp. Doar olimpicii pot face două facultăţi cu bani de la stat“, spune Dumitru Miron, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei. Pe de altă parte, reglementările actuale nu interzic tinerilor să se înscrie la cursurile unei facultăţi de stat şi, în acelaşi timp, la una privată sau la una publică, dar cu taxă.
În lipsa unei reglementări legale, rectorii şi-au făcut propriile reguli, pentru a nu avea studenţi chiulangii.
La Universitatea de Petrol şi Gaze (UPG) din Ploieşti, tinerii care au început două facultăţi au renunţat după primul semestru din cauza aglomerării orarului, după cum spune rectorul Vlad Ulmanu. „Ştiinţele Economice şi Informatica se fac, de exemplu, împreună. Dar sunt cazuri mai rare“, completează rectorul UPG Ploieşti.
„Policalificarea trebuie să fie de calitate“
Experienţele arată că şi cei de la ASE, care au încercat să obţină cât mai multe diplome în acelaşi timp, au eşuat. De aceea, conducerea universităţii a găsit o soluţie. „De exemplu, la ASE, după trei ani de licenţă poţi urma un an special la ID, la o altă specializare, şi obţii o a doua diplomă. Combinaţiile în cadrul universităţ ii noastre sunt de obicei cu Universitatea Politehnica sau cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA)“, spune Ioan Roşca.
În regulamentul Universităţii Bucureş ti nu există o astfel de prevedere. „Sfatul Universităţii Bucureşti este să existe cel puţin un an decalaj, pentru a avea timp să aibă prezenţă la seminarii, să poată da examenele“, spune Aurel Ghimpu, purtătorul de cuvânt al Universităţii Bucureşti.
Motivaţia celor care nu se pot decide pare a fi în primul rând lipsa de încredere în găsirea unui job la absolvire. „Este vorba şi de indecizie în alegerea unei meserii, în orientarea către o carieră. Policalificarea nu este rea, dar trebuie să fie de calitate“, spune rectorul ASE.
LA „CUZA“
18 ore de învăţat pe zi, pentru două facultăţi
Studenţilor Universităţii ieşene „Alexandru I. Cuza“ le este interzis prin regulament să urmeze simultan cursurile a două facultăţi. Ei pot face însă o a doua specializare, începând cu anul III de studiu, pentru care primesc diplomă.
Hotărârea, luată în urmă cu doi ani de către senatul Universităţii „Cuza“, are la bază un calcul privind timpul pe care fiecare tânăr ar trebui să-l dedice învăţăturii, dar şi odihnei. „Pentru absolvirea anului universitar, trebuie acumulate 60 de credite. Am calculat că, pentru o singură materie - echivalentul a 5 credite - studenţii trebuie să dedice 150 de ore de studiu“, explică Mădălina Cocea, purtătorul de cuvânt al Universităţii „Alexandru I. Cuza“.
De asemenea, dacă un student ar dori să facă două facultăţi simultan, timpul de odihnă ar fi prea puţin, comparativ cu efortul intelectual depus. „Practic, din cele 24 de ore ale unei zile, studenţii ar trebui să dedice 18 ore şcolii, mai explică reprezentanta instituţiei.
Diplomă pentru dublă specializare Conducerea universităţii a găsit o alternativă pentru studenţii care vor să-şi îmbogăţească cunoştinţele din alte domenii, decât cele pe care i le ofertă facultatea aleasă. „În anul III, cei interesaţi pot alege un pachet de studiu de la o altă facultate. De exemplu, un student care învaţă la Facultatea de Matematică şi care consideră că vrea să aibă cunoştinţe îmbogăţite de Geografie poate merge în anul III la cursurile acestei facultăţi“, a mai declarat Mădălina Cocea.
La terminarea facultăţii, un student de la „Al. I. Cuza“, care a mai optat şi pentru cursurile altei facultăţi din cadrul aceleiaşi instituţii va primi şi un supliment la diploma de licenţă. (Ramona Ursu)
CAZ
Politehnica şi ASE, combinaţie profitabilă
Alin Ţigănilă este student la Universitatea Politehnica din Bucureş ti şi la Academia de Studii Economice. Prima universitate a început-o din pasiune, pentru că încă din clasa a XI-a avea firmă de calculatoare. „La ASE m-am înscris în anul următor, după ce am participat la un curs de Management. A fost dragoste la prima vedere“, povesteşte Alin despre ora care i-a schimbat traseul carierei. A reuşit să intre la Facultatea de Relaţii Internaţionale în limba engleză, iar acum îşi doreşte să facă un masterat pe tema energiei eoliene.
O zi obişnuită începe pentru Alin la ora opt, când merge la laboratoare, fie la Politehnică, fie la ASE. Dar nu se simte obosit, pentru că, aşa cum spune, sunt şi zile în care se poate ocupa numai de propria afacere sau numai de seminariile de la ASE.
„Eu consider că în viaţă trebuie să faci şi anumite sacrificii dacă vrei să ajungi undeva“, explică studentul motivele pentru care s-a înscris la două facultăţi. „Când m-am angajat nu a contat foarte mult că sunt student la două facultăţ i. În viitorul apropiat vreau să-mi fac propria firmă de securitate, mă va ajuta experienţa de la ASE pe vânzări şi, în acelaşi timp, am şi experienţă în domeniul electrotehnicii“, concluzionează Alin.